„Un om integru”. Viaţă grea ★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-om-integru-viata-grea/

CRONICĂ DE FILM Ales anul trecut cel mai bun film al secţiunii Un Certain Regard de la Cannes, „Un om integru”, scris şi regizat de iranianul Mohammad Rasoulof, denunţă corupţia şi nedreptăţile din Iran, motiv pentru care a şi fost interzis în această ţară. Acum rulează şi în cinematografele din România.

Un articol de Ionuţ Mareş|31 august 2018

Reza trăieşte cu soţia, Hadis, directoarea unei şcoli de fete, şi cu băiatul lor într-o casă dintr-o zonă rurală, aproape de Teheran, în Iran. Bărbatul, mai degrabă taciturn şi mereu îngândurat, apăsat de griji, are un iaz de peşti, pe care îi vinde pentru a-şi asigura o parte din existenţă.

Încă de la început, aflăm că Reza, care ocupă prim-planul în prima parte a filmului, vrea să fie un om cât mai onest – refuză, de pildă, să dea mită angajatului unei bănci pentru a scăpa de penalizări la un credit încă neachitat. Preferă, în schimb, să vândă una din cele două maşini ale familiei pentru a scăpa de datorie.

Bunătatea îi este pusă însă la încercare atunci când peştii îi mor din cauză că lacul nu mai este alimentat cu apă proaspătă, şi asta pentru că oamenii unui presupus mafiot (oficial, afacerist) din zonă opresc curgerea râului cu un baraj. Este, de fapt, o formă de presiune – proprietatea lui Reza şi a soţiei sale pare să stea în calea dezvoltării afacerilor temutului „stăpân”.

„Un om integru” redă transformarea lui Reza dintr-un bărbat cinstit, adept al corectitudinii, într-unul nevoit de circumstanţe să treacă la rândul său la mijloace condamnabile.

De la un punct, acest traseu psihologic, nu lipsit de forţă, devin previzibil, iar Mohammad Rasoulof, care este şi scenarist al filmului, nu pare să aibă răbdare cu nuanţele, cu subtilităţile. Filmul devine o denunţare directă, brută, a corupţiei într-atât de puternic înrădăcinate în societatea iraniană, încât nimeni nu pare să poată scăpa de ea.

Toate obstacolele care îi apar în cale lui Reza duc la un singur deznodământ posibil: capitularea este iminentă, însă consecinţele pot fi violente.  Transformarea protagonistului nu este întotdeauna credibilă (asta şi pentru că îi sunt puse pe umeri nenumărate greutăţi), iar unele secvenţe scârţâie la dialoguri, cum este o ceartă între el şi soţia sa, care îi reproşează în cele din urmă problemele pe care le aduce familiei (tocmai fusese eliberat din închisoare), deşi până atunci părea să fie cea mai dedicată apărătoarea a soţului său.

Ea ocupă, de altfel, centrul atenţiei în a doua parte a filmului, mai ales cât soţul este în detenţie, şi este un personaj mai complex.

Filmul are un ritm alert, lăsând senzaţia ca a fost făcut dintr-un simţ al urgenţei, ca un strigăt de disperare (de altfel, la fel ca Jafar Panahi, şi Mohammad Rasoulof este şicanat de autorităţi, astfel că realizarea filmelor, în condiţii de cvasi-clandestinitate, devine în sine un gest deopotrivă de curaj şi de sfidare).

„Un om integru” este un film politic, construit pe scheletul unei poveşti despre decizii cu încărcătură etică. Rasoulof  mizează mult pe elipse, lăsându-i spectatorului sarcina de a completa, din puţin informaţii, tabloul general: o lume decăzută moral, opresivă, chiar distrugătoare.

„Un om integru” a intrat la 31 august în cinematografe, fiind distribuit de Voodoo Films.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.