„Un veac de singurătate”, aniversat printr-o serie de picturi murale
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-veac-de-singuratate-aniversat-printr-o-serie-de-picturi-murale/

Universul din „Un veac de singurătate”, capodopera lui Gabriel Garcia Marquez publicată în urmă cu 50 de ani, s-a transformat în sursă de inspiraţie pentru doi artişti urbani, care au pictat pe zidurile Bibliotecii naţionale din Columbia lupte de cocoşi, capete de morţi şi un cuplu înlănţuit.

Un articol de Petre Ivan|17 iulie 2017

Cele trei picturi gigantice cu dimensiunea de 13 metri pe 10, realizate de columbianul Oscar Gonzalez, alias Guache, și de americanul Andrew Pisacane, cunoscut sub numele de Gaia, aduc un omagiu celebrului roman al câștigătorului premiului Nobel pentru literatură, care a fost publicat la 30 mai 1967.

Pentru realizarea picturilor, cei doi artiști au folosit peste 130 de litri de vopsea acrilică și 100 de cutii de aerosol. Guache și Gaia au lucrat timp de două săptămâni la realizarea picturilor. Costul lucrărilor a fost de circa 10.000 de dolari, banii provenind de la Ambasada SUA, Ministerul Culturii din Columbia și primăria din Bogota.

Cei doi artiști au adaptat cu fidelitate universul realismului magic al lui Gabo, cum este supranumit cu afecțiune autorul romanului „Un veac de singurătate”, transpunând saga familiei Buendia în secolul al XXI-lea.

Gabriel Garcia Marquez

„Fiecare pictură are legătură cu aspecte reprezentate în roman: războinicul, matroana, tabu-ul dragostei, violența legată de istoria Columbiei. –  Guache, de 36 de ani, despre proiectul intitulat „Dialoguri convergente”.

Astfel, în fresca intitulată „Război”, doi cocoși se luptă în prezența unui militar impasibil care are chipul acoperit de o mască în formă de pasăre și ochii fixați asupra unui telefon mobil. „Este fuga de realitate prin tehnologie”, a subliniat Guache, care a semnat opere murale în Europa, SUA și America Latină.

În fresca ”Femeia”, o doamnă în vârstă privește în depărtare în timp ce ține între mâini un buchet cu flori galbene. Lângă ea, o mamă își poartă fiul în brațe, iar o altă femeie are în mâini un tablou cu un avion. Chipurile celor trei femei sunt iluminate de un cer de un albastru intens.

La Nacion menționează că primul contact al ambilor artiști urbani cu opera lui Gabo a fost în timpul liceului. ‘

Este un roman care atinge toate temele condiției umane și în plus are un lucru incredibil: este ca și cum magia și cultura din Caraibe sunt exprimate în această carte. Și aceasta este ceea ce am vrut să transmitem. –  Guache.

* * *

Gabriel Garcia Marquez, care a primit premiul Nobel pentru literatură în 1982, a murit în 2014 la vârsta de 87 de ani în Mexic, unde locuia de mai mulți ani. O parte din cenușa sa a fost repatriată în mai anul trecut în Columbia, la Cartagena de Indias, pe coasta caraibiană.

Foto: Un veac de singurătate, picturi murale – facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.