Unde se termină artistul şi unde începe omul – lecţia de profesionalism
https://www.ziarulmetropolis.ro/unde-se-termina-artistul-si-unde-incepe-omul-lectia-de-profesionalism/

Asist la o lecţie de profesionalism artistic, ce seamănă prea puţin cu o repetiţie, fiind mai degrabă un concert în toată regula, fără lumini şi public. Artistul este Ștefan Bănică. Alături de el sunt cele două trupe ale sale, The 50`s şi Rock n roll band, iar repetiţiile sunt dedicate concertelor sale acustice, din data de 7 şi 8 martie, de la Circul Globus.

Un articol de Judy Florescu|27 februarie 2014

Într-o iarnă deloc geroasă, un copil de 10 ani pășeste pentru prima dată într-o sală de spectacol, crezând că se află într-o sufragerie. E uimit să constate că fotoliile sunt ca niște scaune mai mici iar masa e imensă și joasă. Pe ea sunt urcaţi oameni mari, care vorbesc tare, dar duios. Stau în picioare, se iau în braţe sau îşi dau palme…

„Amuzanți mai sunt oamenii mari. Niciodată nu știi dacă se iubesc sau se urăsc,” îşi spune copilul, a cărui atenție fusese total acaparată de ceea ce se întâmpla pe acea masă asemănătoare unei lumi din basme, pe care oamenii mari se jucau serios.

Pe o altă ușă a clădirii, o tânără de 20 și ceva de ani pășeste pentru a mia oară într-o sală de spectacol. Deși cunoaște cu de-amănuntul toate fațetele industriei artistice din diferite împrejurări, tănâra tot mai crede cu înverșunare că magia spectacolului există indiferent de culisele sale.

Se așază pe cel mai apropiat fotoliu, îşi scoate carnețelul primit de la Teatrul de Operetă și începe să ia notițe. De fapt asta, cred cei din jurul ei că face. Ea, de fapt, scrie următoarele: Arta îi face speciali pe oameni sau arta devine specială prin contactul său cu oamenii? Cine e cel care creează: artistul sau omul? Arta îl creează pe om? Oare artiștii sunt ființe atât de complexe încât au nevoie să trăiască mai multe vieți ca să se desăvârșească sau pur și simplu oamenii fug de adevărata lor natură, investindu-se trup și suflet în activități artistice de tot soiul?

Sunet vivace de tobe, un acord jucăuș de chitară și un dans al degetelor pe clapele de pian, un cântec suav ca un electro-șoc la inimă. Podeaua vibrează. E un cutremur, apărut între realitate și închipuire. Întrebările referitoare la oameni versus artişti şi la procente încetează în clipa în care începe piesa „Înger pe pământ”.

Mă aflu la repetițiile unui concert acustic înaintea căruia orașul se îmbracă în haine gri de hârtie lucioasă și la care accesul este la fel de costisitor precum o călătorie cu avionul low-cost la Roma.

Foto/Video: Judy Florescu, la repetiţiile pentru concertele lui Ştefan Bănică

Acolo, în sala colorată de afișe, ce marchează data fiecărui concert important din cariera de peste două decenii a artistului, oamenii mari par niște copii la locul de joacă, unde pot crea în voie, nederanjați de orice lucru exterior și necreativ.

Iar când spun „copii” mă refer la entuziasmul cu care își practică meseria. Muzicianul rămâne muzician și când iese la pauza dintre repetiții, desenând note muzicale din fumul de țigară pe portativul unei conversații în care tot muzica este personajul principal.

Asist la o lecție de profesionalism artistic, ce seamănă prea puțin cu o repetiție, fiind mai degrabă un concert în toată regula, fără lumini și public. Artistul este Ștefan Bănică. Alături de el sunt cele două trupe ale sale, The 50`s şi Rock n roll band, iar repetiţiile sunt dedicate concertelor sale acustice, din data de 7 și 8 martie, de la Circul Globus.

Repetițiile au loc într-o iarnă aproape călduroasă, în care fotoliile din sala de spectacol sunt niște scaune mai mici, iar scena e o masă joasă imensă, pe care oamenii mari au transformat-o într-un tărâm al jocului, unde singura greșeală posibilă ar putea fi nevisarea, nemuzicalitatea şi, mai ales, tăcerea.

10
/11
/14

Trei recitaluri și un concert cu orchestra, muzică de cea mai bună calitate cântată cu pasiune, talent și virtuozitate de trei maeștri ai scenei clasice, răsplătite cu cu minute în șir de aplauze de spectatorii ce au umplut sălile de la Craiova, Râmnicu Vâlcea și de două ori la Timișoara.

06
/11
/14

Unul dintre artiștii emblematici ai jazzului mondial, Steve Coleman, cel care va susține un concert la Sibiu alături de trupa sa în cadrul Mozaic Jazz Festival, a câștigat premiul “MacArthur Genius”, premiu acordat anual de Fundația MacArthur din SUA pentru 21 de personalități care au inovat în domeniul în care activează: justiție, muzică, teatru, matematică, medicină, cercetare și altele.

05
/11
/14

“Somn Bizar”, “Noaptea”, “Să nu crezi nimic”, “Ultimul mic dejun al lui Bon”,”Baby”,”Totul sau nimic”, “De vei pleca” sunt numai câteva dintre piesele de legendă care i-au consacrat pe cei de la Iris, una din trupele de legendă ale rock-ului românesc, şi care vor putea fi reascultate live, vineri, în Club Fabrica (str. 11 Iunie, nr. 50)

31
/10
/14

În perioada 4 – 6 decembrie, la Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov, va avea loc a doua ediție a festivalului Brașov Jazz & Blues Festival. Pe parcursul celor 3 zile ale festivalului vor avea loc 7 concerte, printre care cel al celebrului grup de artiști scoțieni Hidden Orchestra, a căror muzică este difuzată de radiourile din întreaga lume.

30
/10
/14

Duminică, 14 decembrie, Ateneul Român va găzdui cele două concerte de Crăciun ale Corului Național de Cameră Madrigal - Marin Constantin. Dirijate de Anna Ungureanu, cele două evenimente (ora 17:30 și ora 20:00) aduc în fața publicului bucureștean tradiționalele colinde de Crăciun pe care Madrigalul le interpretează de 51 de ani.

29
/10
/14

Sâmbătă, 29 noiembrie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul „In Memoriam Johnny Răducanu“, susținut de Nicolas Simion Trio feat. Kruno Levačić și Sorin Romanescu. Evenimentul se desfășoară la Sala ARCUB din Str. Batiște nr. 14, de la ora 20:00.

29
/10
/14

Marţi, 4 noiembrie, ora 19:00, A1 găzduieşte ultimul eveniment din seria CIMRO DAYS 2014, FRESCOMANIA - un proiect inedit prin care Centrul de Informare Muzicală din România al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti a provocat tineri şi foarte tineri compozitori să creeze variaţiuni contemporane pe o temă de Girolamo Frescobaldi (sec. XVII).