Unsprezece fragmente din viața lui Costache Negruzzi (imaginate de Bogdan Răileanu)
https://www.ziarulmetropolis.ro/unsprezece-fragmente-din-viata-lui-costache-negruzzi-imaginate-de-bogdan-raileanu/

Tocmai ce s-a încheiat a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) de la Iaşi. În acest an s-au lansat biografiile romanţate a unsprezece scriitori clasici, scrise de unsprezece autori contemporani*.

Un articol de Andrei Crăciun|16 octombrie 2018

Pentru a ilustra seria am ales unsprezece fragmente din viața lui Costache Negruzzi, imaginate de prozatorul Bogdan Răileanu.

1. În care Balaban, câinele familiei Negruzzi, oftează și adoarme
Negruț intră după tatăl său în casa în care pâlpâiau câteva felinare. Se stinseseră pe rând ca niște gânduri care sunt înlocuite brusc de alte gânduri. O adiere de vânt aduse un miros de stână până la ușa casei paharnicului Dinu Negruț și a fiului său Costache. Câinele Balaban trecu prin curtea casei și se urcă pe prispă, puse botul pe labe și plescăi de câteva ori, oftă și adormi.

2. În care Negruzzi se amorezează de o cuconiță de care era amorezat și Pușkin, cu care, astfel, se împrietenește
Cât și-ar fi dorit să aibe și el 18 ani! Și părul să îi stea mai bine dat pe spate, mustața să fie mai stufoasă și umerii mai lați un pic. Dar romantismul acesta s-a ascuțit într-o dimineață când pe o bancă în parc a descoperit-o pe frumoasa Calipso stând alături de un tânăr distins, de statură mijlocie, care purta un ciudat fes pe cap. Stăteau tăcuți și priveau la două veverițe care se alergau pe trunchiul unui copac din fața lor. Costache s-a apropiat și a salutat cu vocea lui în schimbare. Amândoi au zâmbit către Costache. Tânărul cu fes era și el refugiat, dar fugea dinspre Sankt Petersburg, nu dinspre Iași. Numele lui era Pușkin. Calipso purta un șal negru pe care Costache nu îl mai văzuse până atunci.

3. În care tatăl lui Costache se miră și el de seriozitatea lui Costache
Seria de traduceri începută în 1822 a continuat și în anii următori, în 1823 cu Memnon a lui Voltaire sau cu scrieri grecești până în 1824. Anii adolescenței treceau. Uneori tatăl său îl privea ca pe o sălbăticiune și nu înțelegea cum reușea să petreacă atâta timp studiind și scriind. Alți tineri de seama lui umblau bezmetici cât era ziua de lungă.

4. În care tatăl lui Costache, aflat pe patul de moarte, îi dă fiului său niște sfaturi cu privire la cum să devină un funcționar-model și se face referire la conceptul de adevăr nou
– De acum trebuie să fii cu băgare de seamă, spuse tatăl încet. Nu mai poți arunca cu slovele oricum. Toată lumea va sta cu ochii pe tine. Tot ce spui, ce scrii se poate întoarce împotriva-ți. Și traducerile pe care le faci, alege-le cu atenție. E lucru mare ce faci tu și văd talentul pe care îl ai, dar lumea din jurul nostru nu e pregătită mereu pentru adevărul cel nou.

5. În care Costache Negruzzi nu se simte deloc bine la Galați
În 1829, în februarie, a fost trimis de Divanul Moldovei la Galați să dea ajutor la facerea podului de pe Dunăre. Singur printre grijile de zi cu zi, Costache Negruzzi căpătase o dispoziție foarte proastă pe malurile Dunării. Se simțea abandonat și departe de Iașiul drag și de prietenii săi de acolo. Zilele treceau greu la Galați. Dunărea îi părea un monstru care îi înghițea propria viață.

6. În care Costache Negruzzi este surghiunit și exilat la moșie la el
La sfârșitul lui ianuarie 1838, domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, îl trimitea în surghiun la moșie pe Constantin Negruzzi pentru atingerele pe care le aducea autorității articolul apărut în ‘Albina românească’. Pe micuțul domn cu accent rusesc nu l-a mai întâlnit decât mulți ani mai târziu, într-un context nebănuit.

7. În care Costache Negruzzi este bine servit la masă de viitoarea sa nevastă, într-un context specific familiei tradiționale
La masă tânăra Maria îl servi pe Costache ca pe un prinț și îi împlini toate poftele făcându-l pe acesta să se simtă stânjenit la un moment dat de cât de multă atenție primise. Tatăl Mariei, jupânul Dumitrache, privea mulțumit la odrasla sa cum se mișca la fel ca un titirez prin casă și răsufla ușurat în sinea lui că se mărita cu un tânăr de mare perspectivă.

8. În care aflăm ce făcea Costache Negruzzi pe străzile Iașului
De câte ori se plimba pe străzile Iașiului, lui Costache îi plăcea să urmărească oamenii din jurul său. Uneori se oprea în piețe și asculta sporovăiala negustorilor cu mușterii, certurile și discuțiile care se iscau din te miri ce. Era ca o scufundare într-un vârtej al cuvintelor, un șuvoi de arhaisme și expresii cărora încerca să le ghicească sensurile îl asalta de fiecare dată.

9. În care aflăm ce însemnau cuvintele pentru Costache Negruzzi
Cuvintele erau pentru Costache Negruzzi ca niște vietăți. Unele i se apăreau îngrozitoare, niște bestii târâtoare care călcau în picioare lăstarii limbii românești. Altele erau ușoare și elegante, pline de rafinament ca niște păsări care cu fiecare fâlfâire împrăștiau în aer un parfum plăcut și discret.

10. În care aflăm care era jocul preferat al lui Costache Negruzzi
Pentru Costache jocul preferat era să caute originile unor cuvinte sau a unor expresii. De multe ori umbla cu o expresie în gând câte o zi întreagă și la final, când se punea în pat, găsea propria explicație pentru vorbele pe care le plimbase printre gânduri.

11. În care Costache Negruzzi moare
Costache ridică volumul și cu ochii în lacrimi citi poezia așternută pe pagină. Era furios și copleșit în același timp, o senzație pe care își imagina că trupul omului o are atunci când este smuls de apa mării și dus în larg spre înecare, se zbate, dar este prea slab să mai opună rezistență curenților adânci care-l scufundă în uitare.

*Cele unsprezece cărți sunt: Povestea Otiliei Cazimir – Simona Antonescu; Povestea lui Vasile Pogor – Mihai Buzea; Povestea lui Nicolae Gane – Iulian Ciocan; Povestea lui Mihai Codreanu – Dan Coman; Povestea lui Ion Creangă – Andrei Crăciun; Povestea lui Dosoftei – Cristian Fulaș; Povestea lui Mihail Sadoveanu – Tudor Ganea; Povestea lui Vasile Alecsandri – Adela Greceanu; Povestea lui Mihai Eminescu – Florina Ilis; Povestea lui Costache Negruzzi – Bogdan Răileanu; Povestea lui George Topârceanu – Alex Tocilescu). Cei unsprezece clasici au muzee în Iași, oraș care le-a marcat existența. Cărțile au apărut sub egida Editurii Muzeelor Literare (Iași) în colecția ‘Scriitori de poveste’ și pot fi comandate online, la adresa [email protected].



22
/12
/15

În anii '50 ai secolului trecut, Nicolae Labiş (2 decembrie 1935 - 22 decembrie 1956) şi Nichita Stănescu erau doi poeţi foarte tineri, în plină ascensiune. Amândoi au devenit rapid celebri. Mai întâi Labiş. Puţin mai târziu, Nichita.

22
/12
/15

Știați când se primeau crenvurștii la restaurantul Berlin din centrul Bucureștiului? Dar de „povestea cozii” ați auzit? Oare cum se iubea la 14 grade, cu zăpada intrată în apartament? Câțiva scriitori români deapănă, cu haz, amintiri din comunism.

18
/12
/15

Când prietenii de la Ziarul Metropolis mi-au solicitat un Top 3 al cărților citite în 2015 le-am mulțumit pentru încredere. Faptul că cineva încă te bănuiește că ai citit 3 cărți într-un an e semn de mare prețuire. Nu puteam să le înșel așteptările, așa că în ultimele ore am lecturat 3 cărți... exact acelea care îmi plăcuseră cel mai mult înainte de solicitare.

17
/12
/15

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea și scenarista Malvina Urșianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.

16
/12
/15

„Oameni de unică folosință” este o poveste despre drama unui bolnav de Alzheimer, un „film” derulat fotogramă cu fotogramă, care, dincolo de problemele psihologice complexe pe care le pune, transmite o puternică emoţie. Romanul grafic cu acest nume, scris și ilustrat de Elena Ciolacu, se lansează oficial joi, 17 decembrie, de la ora 18.30, la Casa cu Rost (Calea Victoriei, nr. 155).

16
/12
/15

Nu mai puţin de 150 de cărţi având autograful lui Jeff Kinney, autorul bestsellerului „Jurnalul unui puşti”, îşi aşteaptă cititorii. Editura Arthur va pune la dispoziția fanilor, prin concursuri și prin intermediul partenerilor, cele 150 de exemplare din volumul 10 al seriei „Jurnalul unui puști”, Ca pe vremuri (ediţia în limba română, traducere de Andra Matzal), semnate de autor.

12
/12
/15

În noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgență Fundeni, acuzând dureri puternice în zona ficatului. Cu o zi înainte fusese la nunta unor prieteni. A ajuns la București, cu trenul, chiar în seara aceea, cu câteva ore înainte să moară.

10
/12
/15

Miercuri-seară, de la 18.30, la Ateneul Român, care a fost plin, autorul de bestseller-uri Eric-Emmanuel Schmitt s-a întâlnit cu criticul de teatru Marina Constantinescu, pentru un dialog despre literatură și teatru, dialog care a fost marcat de panseuri adânci.

10
/12
/15

Un monument dedicat filosofului și scriitorului Emil Cioran a fost dezvelit în Capitală, la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu. Turnarea și transpunerea în bronz a bustului a fost gata în 2013, iar soclul, confecționat din calcar de Vrața, adus din Bulgaria, a fost terminat anul acesta.

09
/12
/15

„Cu adevărat unic, fabulos şi acid”, romanul scriitorului și muzicianului american de origine iraniană Ali Eskandarian, Anii de aur, a apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”. Anii de aur a apărut în Statele Unite după moartea tragică a autorului şi a cunoscut un succes instantaneu.

08
/12
/15

O seară de lectură, organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului avangardist Gellu Naum, va avea loc miercuri, de la ora 19.00, la Café Verona din Bucureşti.

08
/12
/15

“Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal. Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.” - Dan C. Mihăilescu a anunţat, pe site-ul său, "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea", pe care a prezentat-o timp de 16 ani, la Pro TV.

05
/12
/15

”O singurătate prea zgomotoasă” de Bohumil Hrabal (în traducerea lui Sorin Paliga) a fost publicată recent la Editura Art, în seria de autor dedicată scriitorului ceh.