Unul dintre cele mai savuroase romane ale lui Orhan Pamuk: „O ciudăţenie a minţii mele”
https://www.ziarulmetropolis.ro/unul-dintre-cele-mai-savuroase-romane-ale-lui-orhan-pamuk-o-ciudatenie-a-mintii-mele/

Romanul ,,O ciudăţenie a minţii mele”, prima carte publicată de Orhan Pamuk după dobîndirea Premiului Nobel pentru Literatură (2006), este o epopee modernă, desfăşurată pe parcursul a mai bine de patru decenii (1969-2012), în centrul căreia se află unul dintre milioanele de „personaje secundare” ale Istanbulului: iaurgiul şi bragagiul Mevlut Karataş.

Un articol de Liliana Matei|12 iunie 2016

Povestea adeseori înduioşătoare a contraeroului Mevlut Karataş, cu bucuriile, sensibilităţile, izbînzile şi, mai ales, eşecurile sale, este de fapt povestea „celuilalt Istanbul”, a vînzătorilor stradali, a cartierelor de barăci, a imigranţilor din Anatolia care ajung să schimbe, treptat, textura şi stilul de viaţă tradiţional al oraşului, pe valul ambiguu al pribegiilor moderne. Modernizarea oraşului, petrecută pe fundalul eternelor frămîntări politice, se asociază cu dispariţia unor îndeletniciri tradiţionale, cu modificarea dramatică a peisajului uman, cu nenumărate înfrîngeri personale, nevăzute şi neştiute, care marchează destinele „generaţiilor pierdute” ale Istanbulului contemporan.
O ciudăţenie a minţii mele, de Orhan Pamuk, a apărut în colecția Biblioteca Polirom, traducere din limba turcă şi note de Luminiţa Munteanu, şi în ediţie digitală.

„Unul dintre cele mai savuroase romane ale lui Pamuk şi începutul ideal pentru cei care vor să-l cunoască pe autorul turc. Prin cartea sa, Pamuk face pentru Istanbul ce a făcut Joyce pentru Dublin. El surprinde nu doar ceea ce vezi şi simţi într-un oraş, ci şi cultura, credinţa şi tradiţiile, oamenii şi valorile lui… O scrisoare de dragoste pentru Turcia modernă.” (The Washington Post)
„Femeile din aceste pagini sînt fabuloase… În mijlocul uriaşei întinderi a Istanbulului, între Orient şi Occident, Pamuk foloseşte o mulţime fremătătoare de personaje ca să spună povestea unei culturi mereu în schimbare şi a multelor sale discordii.” (The Boston Globe)

„O ciudăţenie a minţii mele e o vastă colecţie de personaje, evenimente, case, mîncăruri, obiecte care, după cum îşi va da seama cititorul după ce va fi citit şase sute de pagini, pot fi cuprinse sub un singur nume: Istanbul.” (The Guardian)

Orhan Pamuk s-a născut în 1952, la Istanbul, şi a crescut într-o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele Cartea neagră şi Cevdet Bey şi fiii săi, într-o zonă înstărită din Nişantaşı. La 23 de ani, Orhan Pamuk se hotărăşte să devină romancier; trăieşte retras în apartament şi începe să scrie. Cu excepţia unei perioade de trei ani petrecute la New York, el a locuit numai la Istanbul. Scrie romane de treizeci de ani şi nu a avut niciodată altă meserie. Cărţile i-au fost traduse în mai mult de cincizeci de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, Mă numesc Roşu, a cîştigat în anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award. În 2006, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură, fiind printre cei mai tineri laureaţi ai acestuia.

05
/03
/15

CRONICĂ DE CARTE Apărută recent în limba română la editura UNATC Press, „Note despre cinematograf” a lui Robert Bresson este la fel ca stilul filmelor marelui şi neîncadrabilului cineast: suplă, austeră, fără ornamente inutile şi mereu în căutarea esenţei cinematografului.

05
/03
/15

Cea mai importantă rețea de librării fondată înainte de ’ 89, care a supraviețuit cu succes după Revoluție: în prezent, Compania de Librării București (CLB) numără 46 de spații comerciale, răspândite unitar în toate cele 6 sectoare ale capitalei.

03
/03
/15

Astăzi, 3 martie 2015, debutează înscrierile la cea de a IV-a ediție a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”. Profesionişti ai cărţii – editori, autori, traducători, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialiști în vînzări, marketing și comunicare – vor avea ocazia să se bucure de recunoaşterea colegilor de breaslă şi a publicului în această gală dedicată excelenţei editoriale.

03
/03
/15

Editura Univers vă propune o nouă colecție, dedicată tuturor celor care vor să-şi recucerească micul lor moment special de la Ora 11. Este timpul vostru, nu uitaţi, şi merită apărat de invazia zgomotului, a scandalului cotidian, a stresului de peste zi.

03
/03
/15

O ediţie de coleţie a poeziilor lui Mihai Eminescu, lansată la editura Humanitas, precum şi un audiobook cu poeme selectate şi citite de Andrei Pleşu vor fi prezentate miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti.

26
/02
/15

Militanţii din organizaţia teroristă Stat Islamic (SI) au devalizat bibliotecile din oraşul Mosul aflat în nordul Irakului şi au ars mii de cărţi rare şi manuscrise valoroase, potrivit unor informaţii care vorbesc despre distrugerea a peste 100.000 de documente.

25
/02
/15

Ridic o odă, neîncheiată nici ea, romanului „Halebarde, halebarde, archebuze, archebuze“, pe care marele José murind...

24
/02
/15

Artistul Grigore Leşe se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi se va întâlni cu publicul miercuri, de la ora 19.00, la librăria Bizantină din Bucureşti, unde va prezenta recomandările sale de carte, în cadrul campaniei "Librar pentru o zi".

17
/02
/15

Actorul american Kevin Spacey, care este pasionat de scrisori şi obiecte personale care au aparţinut unor celebrităţi, lucrează la o carte despre arta de a redacta o epistolă.

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).