Vernisajul expoziției „Imaginile lui Enescu”: muzica lui Enescu prin ochii artiștilor români
https://www.ziarulmetropolis.ro/vernisajul-expozitiei-imaginile-lui-enescu-muzica-lui-enescu-prin-ochii-artistilor-romani/

Pe 16 septembrie, de la orele 19.00, la Biblioteca Naţională, în sălile Papirus, Pergament şi Scriptorium, va avea loc vernisajul expoziţiei şi decernarea premiilor primei ediţii a Concursului Naţional de Artă „Imaginile lui Enescu”.

Un articol de Liliana Matei|13 septembrie 2019

Toate cele 30 de lucrări selectate, din cele 180 înscrise în concurs, vor putea fi admirate alături de lucrări ale unor artiști invitați.

Iubitorii de arte vizuale și muzică vor avea ocazia să compare expresivitatea diferitelor tehnici utilizate pentru figurarea aceleiași lucrări, Suita nr.3 pentru pian – Pieces Impromptues op 18 – de George Enescu. Aceasta s-a dovedit a fi lucrarea care a inspirat mai mulți câștigători: pe cel al Marelui Premiu și pe cei ai Premiului întâi la categoria Artiști consacrați, atât la secțiunea Pictură, cât și la cea de Grafică.

Câștigătorul marelui premiu este graficiana ADRIANA POP (din Cluj-Napoca). La secțiunea Pictură, categoria Artiști consacrați, Premiul întâi a fost acordat lucrării semnate de TRAIAN TAMURIS (din Brăila), iar la categoria Tinere talente, Premiul întâi s-a acordat lui COSTEL CHIȚIMUȘ (din Cluj-Napoca), cu lucrarea Vox Maris. La secțiunea Grafică, la categoria Artiști consacrați, MARGARETA UDRESCU (din București) este câștigătoarea Premiului întâi, iar la categoria Tinere talente, ANDREI Răzvan Neciu (din Timișoara) a ocupat primul loc, cu lucrarea „Șapte cântece pe versuri de Clément Marot”.

Marcel Ghe. Muntean, „Vox Maris”

Concursul a invitat artiștii vizuali să transpună în imagini una din șase piese compuse de George Enescu. Piesele propuse ca inspirație au fost:  Impresii din copilărie, Sonata pentru vioară și pian, Uvertura „Vox Maris”,  Suita nr. 3 pentru orchestră – „Săteasca”,  Suita nr. 2 pentru pian, Suita nr. 3 pentru pian- „Pieces impromptues op. 18” și „Șapte cântece pe versuri de Clément Marot”.

Lucrările participante în concurs au fost, într-o primă fază, selectate de o comisie de specialitate formată din prof. univ. dr. Vică Adorian, de la FAD – UVT, Timişoara, prof. univ. dr. Eugen Al. Gustea, de la UNArte Bucureşti, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, de la UAD Cluj-Napoca, lector univ. dr. Olimpia Bera, UAD Cluj-Napoca, lector univ. dr. Ioan Gherman, FAD – UVT, Timișoara.

În final, notarea a fost realizată de un juriu muzical format din violonistul Remus Azoiței, profesor la Royal Academy of Music, Gabriel Bebeșelea – dirijorul Filarmonicii de Stat Transilvania, Cristian Lupeș – dirijor și managerul Filarmonicii de Stat din Sibiu, Tiberiu Soare – dirijorul Operei Naționale, pianistul Josu de Solaun și solistul concertist al Orchestrei Naționale Radio, Alexandru Tomescu.

Concursul național de artă „Imaginile lui Enescu” a fost lansat printr-un parteneriat între organizatorul Festivalului Internațional George Enescu (Artexim) și Primăria Municipiului București, prin Centrul Cultural Expo Arte, ca parte din seria programelor asociate ediției 2019 a Festivalului și beneficiază de sprijinul Uniunii Artiștilor Plastici, al Universității Naționale de Arte București, al Universității Naționale de Artă și Design din Cluj-Napoca și al Universității de Vest din Timișoara, implementarea proiectului fiind realizată cu sprijinul Proiectului Cultural Contemporanii.

Ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, Festivalul Internațional George Enescu se va desfășura în perioada 31 august-22 septembrie 2019. În sălile de concerte din București, vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii, având 50 de naționalități și vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Ediția din acest an a festivalului totalizează 34 de prezențe în premieră în România: 25 de artiști, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida și nouă orchestre de talie mondială.

Ediția 2019 a Festivalului Enescu își așteaptă publicul la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio și la Sala Mică a Palatului la concerte și recitaluri grupate în jurul a șase mari secțiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul nopții”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” și „Forumul Internațional al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte și evenimente în Piața Festivalului, conferințe, lansări de discuri și de carte, spectacole extraordinare.

Foto sus: „Suita nr. 2 pentru pian”, pictură de Laurențiu Midvichi

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.