Viață, generații, fotbal. Lumea lui Dede’s
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-generatii-fotbal-lumea-lui-dedes/

Cine nu are bătrâni să-şi cumpere! Am întâlnit trei bucăţi care ar merita să fie vândute la fiare vechi şi foarte stricate. • Asistam liniştit- solitar, ca orice microbist care se respectă, la un meci din Cupa României (Progresul Spartak 2 – Comprest Bucureşti 6-4) când trei domni cu cel puţin şase decenii de viaţă la activ, dacă nu chiar şapte, s-au plasat în vecinătatea mea şi au început să foarfece la amintiri.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|2 noiembrie 2016

Toți trei foști fotbaliști, până pe la Liga a 2-a, doi dintre ei cu cariere lungi și late de antrenori, acum eșuați pe la niște grupe de juniori, unul ajuns observator la un nivel mic, au reușit să mă îngrozească, nu doar cu poveștile ci și cu modul în care au văzut și văd viața.

Au vorbit despre vânzări de meciuri pe bani, pe fripturi și lăzi de vin, mituiri de arbitri, aranjamente sinistre, falsuri de legitimații, substituiri de jucători, Lumea lui Dede’sbeții cotidiene, o fugă de muncă absolut constantă și mai ales despre șmecheria dusă dincolo de limitele legalității privită drept o virtute.

L-au tocat zdravăn pe actualul șef al Asociației Municipale de Fotbal, principala vină fiind aceea că este prea cinstit, „un prost legalist”, au făcut zob tot tineretul „care nu se ridică la nivelul generației lor”, o generație unică pentru faptul „că nimeni nu muncea, dar toți ne descurcam” (nota mea: întreaga țară e o dovadă a felului minunat în care s-au descurcat) și au declarat dragoste veșnică pentru aștia ai lui „Nea Nelu” făcând referire la un partid politic, plin de „șmecheri descurcăreți, unși cu toate alifiile, așa cum erau aia de la Partid pe vremea noastră, nu ca sărăciile astea de acum de nu știu cum să stea în costum”.

Unul dintre ei a încercat să-mi facă ușor complice cu ochiul, moment în care am luat-o la pas, pentru că detest violența, mai ales îndreptată împotriva celor mai slabi și simțeam cum mă mănâncă palmele.

Totuși ar fi trebuit să le mulțumesc pentru această mică lecție de viață, mi-au întărit o convingere legată de faptul că suntem așa cum suntem în acest moment și căutăm vinovații în direcții greșite.

Foto: Viață, generații, fotbal. Lumea lui Dede’s – Dede’s

07
/08
/23

Termeni precum doliu, pierdere, angoasă, suferință, nostalgie aparțin zonei afectului, individul trecând, în anumite momente ale vieții lui, prin această arie aproape sinonimică.

09
/07
/23

TESZT e uneori o nuntă pe o scenă. E o fată care plânge. O îmbrățișare în întuneric. O tărie pe care o bei ca să-ți faci curaj în fața adevărului. TESZT e uneori un cuvânt pe care îl așteptai, un om pe care îl admiri, care are în spatele lui alți 100 de oameni pe care îi admiri.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

10
/03
/22

Stiu, langa noi e RAZBOI. Însa acesta și victimele sale nu anuleaza micile războaie, adesea penibile! In pragul urmatorei evaluari a managerilor teatrelor bucureștene, scriu despre cea abia finalizată pentru anul 2020, cu speranta ca urmatoarea, deja anuntata, pentru 2021, va fi “PE BUNE”!

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

17
/09
/21

OPINIE Mai mulţi cineaşti români importanţi, deopotrivă producători şi regizori, printre care Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Ada Solomon şi Nae Caranfil, îşi exprimă nemulţumirea faţă de felul în care se desfăşoară concursurile de finanţare organizate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

30
/06
/21

OPINIE Paradoxul ediţiei din 2021 a Premiilor Gopo a fost că gala s-a desfăşurat în condiţii aproape normale, chiar dacă în aer liber, dar nominalizările şi trofeele au vizat doar cele câteva filme lansate în 2020, un an dezastruos, în care cinematografele au fost mai mult de trei sferturi din timp închise.

24
/03
/21

OPINIE Atunci când un succes internaţional aduce câte un film românesc în atenţia unui public mai larg decât grupul cinefililor fideli, mulţi simt o nevoie irepresibilă de a comenta. Asta nu ar fi o problemă, dacă discursul nu ar cădea în miştocăreală, rostită pe un ton superior: „Vă spun eu cum stă treaba cu cinematografia română!”.

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.