Viața în Giulești
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-in-giulesti/

Viaţa în Giuleşti va fi tema unei instalaţii-eveniment de artă comunitară contemporană la Muzeul Culturii Romilor din Drumul Săbăreni 101-125. Evenimentul va avea loc pe 16 septembrie, de la ora 19.00.

Un articol de Liliana Matei|11 septembrie 2016

La ȋnceputul lunii august, 20 de copii şi adolescenţi din zona Giuleşti – Sârbi au fost invitaţi să participe la o instalaţie creată de un grup de artişti şi să povestească prin mijloace creative despre viaţa lor de zi cu zi ȋn comunitate şi modul ȋn care se raportează la viitor. Pe 16 septembrie, creaţiile şi mesajele lor devin o operă de artă şi o frescă a vieţii din cartier văzute din interior.

Intitulat LIVE from GIULEȘTI, proiectul face parte din Acceleratorul de Idei București 2021 și îmbină arta hibridă și creația colectivă într-o instalație de povești urbane colectate din comunitate și transformate de un grup de artiști.

La ea au contribuit Black Horse Mansion, Pisica Pătrată, Adina Popescu, Roald Aron, într-un mix de mijloace video, fotografie, arta murală, dramaturgie, bandă desenată și muzică.

Conceptul este semnat de Catinca Drăgănescu, Gabriela Nenciu și Cristina Pîrvum iar invitatul special al evenimentului este Playhood.

Proiectul face parte din platforma LIVE FROM, care ȋşi propune să exploreze prin mijloace artistice ecosistemul micro-comunităţilor din Bucureşti provocând oamenii să se exprime prin artă.

08
/07
/14

Miercuri, 16 iulie, începând cu deja obișnuita oră 19.30, Dragoș Bojin schimbă foaia la OrigameStudio. Renunță la pânză în favoarea zidului, mai potrivit parcă să îi primească personajele la întreaga lor amploare, mai potrivit chiar decât pânzele enorme pe care le folosește de obicei.

02
/07
/14

Tabloul "The Fake Rothko", al pictorului Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti, a fost vândut pentru 1.426.500 de lire sterline (1.778.422 de euro), la o licitaţie organizată de casa Sotheby's luni, la Londra, potrivit site-ului sothebys.com.

29
/05
/14

Deşi anii pe care Constantin Brâncuşi i-a petrecut în ţară, formându-se ca sculptor, au fost cu acribie reconstituiţi în ediţiile succesive ale catalogului Brâncuşi în România², întocmit de Barbu Brezianu, cât şi într-un studiu pe care acelaşi autor îl consacră începuturilor sculptorului, o analiză de detaliu ar putea conduce la evidenţierea influenţei amintitei perioade asupra ansamblului creaţiei.

22
/05
/14

Cunoscută fiind „vocaţia” pretimpurie, prin care Brauner acţiona ca artist suprarealist încă înainte de a şti că suprarealismul există – de vreme ce picturi expuse în 1924 la Bucureşti erau considerate a fi „introviziuni” –, poate părea surprinzător ca o imagine „integral suprarealistă”, cum „Passivité courtoise“ pare a fi, să se limiteze la a reconstitui iconografia şi, prin extensie, semnificaţia operei lui Duchamp, „La Mariée mise à nu par ses célibataires, même“.