Viața lui Stephen Hawking, omul care a rivalizat cu Newton și Albert Einstein
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-lui-stephen-hawking-omul-care-a-rivalizat-cu-newton-si-albert-einstein/

“Cel mai mare duşman al cunoaşterii nu este ignoranţa, ci iluzia cunoaşterii” – Stephen Hawking. S-a stins din viaţă cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu comparat cu Albert Eistein şi cu Isaac Newton.

Un articol de Petre Ivan|14 Martie 2018

Fizicianul Stephen Hawking, care a murit miercuri dimineaţă, la vârsta de 76 de ani, a fost un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.  Cea mai mare parte a vieţii sale a fost profesor la Cambridge, iar în comunitatea ştiinţifică este cunoscut mai ales pentru teoriile sale legate de mecanica găurilor negre, graviaţie şi relativitate.

Născut pe 8 ianuarie 1942, Stephen Hawking, autorul  popularelor cărţi „O scurtă istorie a timpului” (1988) şi „Universul într-o coajă de nucă” (2001) – şi-a canalizat activitatea pe alăturarea relativităţii – natura spaţiului şi a timpului – şi teoria cuantumului – cum cele mai mici particule s-au născut în Univers – pentru a demonstra crearea şi funcţionare Universului.

În 1964, la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani.

Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca, ţintuit într-un scaun cu rotile, aproape paralizat şi neputând să vorbească decât cu ajutorul unui dispozitiv (sintetizator de voce).

În 1974, la vârsta de 32 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigiosului for de ştiinţă britanic Royal Society.

Cinci ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, unde se mutase de la Oxford, pentru a studia astronomia teoretică şi cosmologia. Acest titlul fusese deţinut de Newton ultima dată.

Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA? Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe. – Stephen Hawking

Geniul lui i-a adus celebritate la nivel global. Cartea lui din 1988 a căutat să explice oamenilor din afara zonei ştiinţifice teoriile fundamentale ale universului şi a devenit un bestseller. A fost urmată de „Universul într-o coajă de nucă”, în 2001.

Stephen Hawking si Jane Wilde, prima sa sotie

În 2007, Hawking a publicat cartea pentru copii „George şi cheia secretă a universului”, împreună cu fiica lui Lucy, prin care a încercat să explice cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.

A avut apariţii scurte în „Star Trek: The Next Generation” şi „The Simpsons”, iar vocea a apărut pe înregistrări ale trupei Pink Floyd.

Dincolo de ştiinţă, Hawking a fost un activist politic. Înainte de cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA, l-a descris pe Donald Trump ca „un demagog care pare să conteste cel mai comun numitor”.

Scopul meu este simplu: completa înţelegere a universului, de ce este cum este şi de ce există. – Stephen Hawking

Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, iar împreună au avut trei copii. Cuplul s-a despărţit după 25 de ani, iar el s-a căsătorit cu asistenta sa Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat după ce el a fost acuzat de abuz.

Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost spusă în filmul „The Theory of Everything”, apărut în 2014, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne un trofeu Oscar la categoria „cel mai bun actor în rol principal”.

Triumful la Oscar a fost sărbătorit de Hawking, care a declarat că au fost mai multe momente când, vizionând filmul, avea senzaţia că se vede pe el.

Omul de ştiinţă a fost subiectul unui documentar, „Hawking”, în care vorbeşte despre propria viaţă.

Pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru mine, vreau să profit de fiecare minut. –  Stephen Hawking

Hawking despre viitor

“Cred că viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzirea globală, un război nuclear, un virus modificat genetic şi alte pericole”, spunea cercetătorul britanic în urmă cu câţiva ani.

Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, m[rturisea profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui “să rămână foarte prudenţi în această perioadă”.

Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru. Stephen Hawking.

Mai recent, Hawking a declarat că inteligenţa artificială ar putea contribui la eradicarea bolilor şi sărăciei, însă a avertizat asupra potenţialelor pericole.

Pe scurt, succesul în crearea inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizaţiei noastre. Pe lângă beneficii, inteligenţa artificială ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalităţi pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei mulţi. – Stephen Hawking

În 2015, celebrul savant a spus că, dacă inteligenţa artificială nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizaţie extraterestră avansată.

Dacă extratereştrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni. Astfel de civilizaţii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, căutând să cucerească şi să colonizeze orice planete pe care le vor găsi. – Stephen Hawking

Profesorul britanic colabora la un proiect ştiinţific de amploare, ce vizează căutarea unor forme de viaţă extraterestră, cu ajutorul a două dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizează un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranţa de a găsi semnale sau urme lăsate în spaţiu de forme inteligente de viaţă care provin de pe alte planete.

Savanţii care participă la acest proiect, ce a beneficiat de o finanţare de 100 milioane de dolari, cercetează, de asemenea, centrul galaxiei noastre, Calea Lactee , alături de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, în căutarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizaţii extraterestre.

Foto: Stephen Hawking – facebook

19
/01
/18

Mai multe manuscrise originale ale scriitorului american Stephen King au fost distruse într-o inundaţie care a avut loc la o librărie aflată în oraşul Bangor din statul american Maine. Din cauza inundaţiei, librăria Gerald Winters And Son a pierdut 2.000 de cărţi, reprezentând 90% din inventar.

18
/01
/18

Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 23 ianuarie, de la ora 18.00, prima întâlnire din cadrul programului „Conversații la muzeu”. Intitulată „Captivitatea esteticului, între zidurile istoriei și presiunile politice. O fatalitate?”, conferința de debut va fi susținută de criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu și va fi moderată de jurnalistul și mediatorul cultural Matei Martin.

11
/01
/18

Se împlinesc, iată, pe 15 ianuarie, 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, ocazie cu care vă propunem să ne reamintim de acesta prin intermediul unor scurte fragmente din corespondența sa cu Veronica Micle, extrase din volumul „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit” (Polirom, 2000).

08
/01
/18

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Ambasada României în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Muzeul Național de Arheologie organizează recitalul „Dor de Eminescu“, în interpretarea actorului Ion Caramitru și a clarinetistului Aurelian-Octav Popa.

07
/01
/18

Piața de carte din România n-a fost deloc săracă în anul 2017, însă la fel ca în anii trecuți, puține dintre ele au fost reale evenimente editoriale. Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariţii din anul care tocmai s-a încheiat.

21
/12
/17

Pe 21 decembrie 1989, începea Revoluția la București. Era, așadar, începutul schimbării. La 28 de ani distanță, vă propunem să aruncăm o privire în urmă și să ne amintim de unde venim.

20
/12
/17

​Săptămâna aceasta a sosit din tipografie o carte-eveniment: „Bulgaria & Romania – 10 years in the European Union / Bulgaria & România – 10 ani în Uniunea Europeană / България & Румъния – 10 години в Европейския Съюз”, o inițiativă Timișoara 2021 și Plovdiv 2019. Volumul a fost lansat, ieri, 19 decembrie, la Sofia, în cadrul unui eveniment amplu al Asociației Plovdiv 2019, iar astazi, 20 decembrie, într-o zi cu o semnificație specială pentru orașul de pe Bega, volumul va fi lansat la Timișoara începând cu ora 15.00, în Sala de Consiliu a Primăriei, în prezența Primarului Municipiului Timișoara, Nicolae Robu, a consilierilor locali și a Simonei Neumann, director executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană.

09
/12
/17

O poveste despre înstrăinare și pierderea rădăcinilor, o poveste despre un felul cum o carte a lui Gogol modifică destine, un nou roman semnat de celebra scriitoarea de origine indiană Jhumpa Lahiri, „Porecla”, a apărut în colecția Babel a Editurii Nemira.

04
/12
/17

Scriitorul american Christopher Bollen este marele câștigător din 2017 al Bad Sex in Fiction Award, un trofeu literar insolit, care recompensează cea mai proastă scenă de sex tipărită într-un roman publicat în anul în curs. Romancierul american a fost recompensat pentru volumul său "The Destroyers", ce conține un paragraf în care protagonistul își compară organele genitale cu "un triunghi de biliard"

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

29
/11
/17

Astăzi, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

27
/11
/17

Romanul „Ruta subterană”, traducere din limba engleză și note de Justina Bandol, a fost publicat la Editura Humanitas Ficton, în anul 2017. Romanul a fost distins cu Premiul Pulitzer în acest an.

Page 18 of 89« First...10...1617181920...304050...Last »