Victor Rebengiuc, 85
https://www.ziarulmetropolis.ro/victor-rebengiuc-85/

Aflat de mai bine de şase decenii în lumina reflectoarelor, unul dintre cei mai iscusiţi maeştri ai scenei şi ecranului românesc din toate timpurile a împlinit, zilele trecute,  85 de ani de viaţă. Victor Rebengiuc a ales să-şi serbeze aniversarea pe scena Teatrului National “I.L. Caragiale” din Bucuresti, în spectacolul cu piesa “Regele moare” de Eugen Ionescu. După reprezentaţie, spectatorii i-au cântat marelui actor “La mulţi ani” si l-au aplaudat îndelung.

Un articol de Petre Ivan|12 Februarie 2018

“Acest domn, acest coleg, artist de prim rang, profesor pentru toate generațiile de artiști pe care le-am cunoscut împreună, un adevărat exemplu, a împlinit 85 de ani”, a spus Caramitru, declanșând aplauzele spectatorilor.

Am vrut să joc în seara asta. E un cadou pe care mi l-am făcut mie însumi. Am vrut să fiu alături de colegii mei pe care îi iubesc foarte tare. Îmi place rolul acesta, am vrut să il joc de ziua mea. Îmi place piesa, îmi plac regizorii care au pus piesa în scenă. Îmi placeți dumneavoastră și am vrut să sărbătoresc împreună cu dumneavoastră această cantitate de ani nesperată din punctul meu de vedere. Nu m-am gândit niciodată ca o să ajung până aici, dar dacă am ajuns, am zis hai să joc. Victor Rebengiuc

Cunoscut mai ales pentru rolurile din filmele Moromeţii, Pădurea Spânzuraţilor, Profetul, Aurul şi Ardelenii sau O Scrisoare Pierdută, Victor Rebengiuc a absolvit UNATC “I. L. Caragiale” Bucureşti în 1956, clasa prof. Aura Buzescu şi Beate Fredanov.

Destinul a vrut să ajung actor. Eu mă pregăteam, la sugestia bunicilor şi a mamei, să fac o şcoală, Electrotehnica. Făceam teatru ca hobby. Nici nu mă gândeam că va fi o profesie, jucam la Ateneul Popular din cartierul Vitan. Şi instructorul mi-a zis: „Dumneata ar trebui să dai examen la teatru!“. Şi am încercat. Am intrat printre ultimii, am fost repartizat la clasa doamnei Aura Buzescu. – Victor Rebengiuc

Este membru al trupei Teatrului Bulandra Bucureşti din 1957, însă concomitent joacă şi în spectacolele altor teatre din întreaga ţară.victor rebengiuc

Între 1990 şi 1996 a fost rector al UNATC “I. L. Caragiale” Bucureşti, iar apoi director al Teatrului Bulandra (1996-1998). Performanţele sale artistice sunt legate şi de importante roluri în teatrul de televiziune şi în Teatrul Radiofonic Naţional.

N-am fost la teatru decât de două ori înainte de a intra în Institut. Am văzut doar două spectacole, şi asta nu pentru că m-a dus cineva din familie. Aveam un vecin care mergea la teatru şi m-a luat cu el. Nu a existat în familia mea o educaţie teatrală, un cult pentru teatru. Ai mei nu mergeau la teatru, mă trag dintr-o familie de oameni foarte modeşti, care nu-şi permiteau să cumpere bilete la spectacole. Victor Rebengiuc.

Cititi si: Victor Rebengiuc: O să mor tot în comunism! Credeam că nu

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, apare în direct la Televiziunea Română cu un sul de hârtie igienică în mână. Îi invita, astfel, pe anumiţi politicieni – ce jucaseră un rol activ în regimul comunist – să se şteargă la gură înainte de a vorbi despre democrație.

Întotdeauna am furat meserie, încă din Institut am avut mari actori pe care i-am urmărit – mamă, ce pleiadă de actori erau când eram eu student! Doamna Buzescu, Costache Antoniu, Ion Manolescu, Storin, Vraca, Mimi Botta, Marieta Deculescu, Sonia Cruceru, Beligan, Birlic – o nebunie, aveai ce să furi de la ei! – Victor Rebengiuc

În anul 2004, la cea de‑a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră. În acelaşi an a fost declarat de către criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie.

Citiţi şi Victor Rebengiuc, fizionomia firescului

Cu timpul am descoperit cum te poţi apropia de un rol, cum îl citeşti foarte bine de mai multe ori, vezi cine este el în economia piesei, pe cine iubeşte din piesă dintre partenerii lui, pe cine urăşte, cui arată că-l iubeşte, cui nu-i arată că-l iubeşte dar îl iubeşte totuşi, mă rog, sunt o mulţime de lucruri care construiesc un personaj şi trebuie să te ocupi de ele. – Victor Rebengiuc

În 2008, la împlinirea vârstei de 75 de ani, editura Humanitas a lansat cartea „Victor Rebengiuc – Omul şi actorul”, semnată de Mihaela Michailov şi Simona Chiţan. Cartea cuprinde interviuri cu actorul, cu soţia sa, Mariana Mihuţ, şi cu fiul, Tudor Rebengiuc.

În prezent, Victor Rebengiuc este actor angajat al Teatrului National “I. L. Caragiale” din Bucuresti și joacă si alături de actrița Mariana Mihuț, alături de care formează unul dintre cele mai frumoase cupluri din cinematografia romanească.

Foto: Victor Rebengiuc – Florin Ghioca, facebook

18
/10
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul „Jurnalul familiei -escu” (2018), regizorul Șerban Georgescu discută pe un ton jucăuș, ironic, ce (mai) înseamnă a fi român, la 100 de ani de la apariția României moderne, perioadă în care țara a trecut prin multe șocuri și transformări.

18
/10
/19

În Bucureşti, gala de deschidere a Les Films de Cannes à Bucarest este programată vineri, de la ora 19:00 la Cinema PRO, în prezența sărbătoritului ediţiei, Vlad Ivanov şi a cineastului Claude Lelouch.

15
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Disponibil în unele cinematografe, documentarul „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, de Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu, discută subiectul migrației românilor în străinătate din câteva unghiuri inedite.

14
/10
/19

Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează anul acesta pe Vlad Ivanov, care anul acesta a împlinit 50 de ani. Actorului care seduce camera cu orice rol pe care-l interpretează, festivalul i-a dedicat o secțiune numită IVANOV 50 – care include cinci dintre cele mai importante filme care îl au ca protagonist: „Sunset”, „Câini”, „La Gomera”, „Principii de viață” și „Hier”.

09
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Deşi pretinde că este un omagiu adus oamenilor care au murit în închisorile comuniste, "Între chin şi amin" (2019), al doilea lungmetraj de ficţiune al regizorului Toma Enache, nu este de fapt decât o bătaie de joc la adresa memoriei victimelor, prin kitsch-ul pe care îl etalează.

Page 1 of 25012345...102030...Last »