VIDEO Victor Rebengiuc: Comunismul e o pedeapsă care s-a aplicat poporului român
https://www.ziarulmetropolis.ro/victor-rebengiuc-comunismul-e-o-pedeapsa-care-s-a-aplicat-poporului-roman/

Pe 1 noiembrie, la Muzeul Naţional al Literaturii a avut loc o proiecţie specială a lungmetrajului „Balanţa” în regia lui Lucian Pintilie, urmată de un dialog între actorul Victor Rebengiuc şi scriitorul Marius Chivu, în cadrul proiectului CINEMACITIT.

Un articol de Monica Andronescu|5 noiembrie 2018

Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone. Cu acest prilej, Victor Rebengiuc a vorbit despre extraordinara colaborare cu Lucian Pintilie, regizorul cu geniu, și despre felul cum s-a schimbat lumea…

Despre film, ieri și azi

Nu obișnuiesc să fiu spectatorul fidel al filmelor mele. Iar de când sunt bătrân am făcut destul de puține filme, pentru că nu sunt scenarii pentru oamenii în vârstă, toți regizorii se luptă să caute, să scrie, să construiască scenarii cu oameni tineri, care iubesc, care au alte activități decât ar putea să aibă un bătrân pensionar. Iar în acest film ceea ce este de admirat este Pintilie, regizorul filmului, care este genial. Toată opera lui e, de altfel, genială. Și tocmai de asta a avut de suferit, pentru că a avut geniu, pentru că a știut să nu facă niciun compromis niciodată. Întotdeauna a fost de partea adevărului, l-a susținut și l-a afirmat. A avut de suferit, dar nu i-a păsat. Îl regret foarte mult. Nu e mult de când a plecat dintre noi, dar îi simt lipsa și mi-e dor de el.

Despre lucrul la „Balanța”

Mi-aduc aminte la scena de la masă. Trebuia să beau acolo și beam și tot beam… Beam apă, în loc de vin, desigur, dar pe la a douăzecea dublă i-am spus: „Nu mai pot, nu mai pot să beau, am băut mult…” Și unul dintre actori zice: „Păi fă-te și tu așa puțin, că bei”. Și izbucnește Pintilie: „NUUU! Să nu aud asta că se preface că bea. Bea! Bea! Bea!” Și avea dreptate. Nu poți să mimezi… Pintilie era grozav. Tot sarcasmul lui împotriva comunismului, din partea căruia el a avut de suferit. A suferit cumplit. Lui i-a fost interzis să lucreze în România. A mai pățit cineva asta?! Marea fericire a fost că a putut să plece și să lucreze în străinătate. Și o singură dată… pentru că Europa Liberă striga întruna că lui Pintilie nu i se dă voie să facă un film, l-au chemat de la CNC și l-au întrebat de ce urlă Europa Liberă că nu i se dă voie? „Ce? Ai dat vreodată un scenariu și nu ți s-a dat voie?”, l-au întrebat. Și el a zis că da, a dat vreo 20 de scenarii. Așa că până la urmă i-au dat voie, dintre toate scenariile propuse de el, să facă „D-ale carnavalului”. Ce s-au gândit ei? Asta e o comedie, e Caragiale, ce poate să facă? Ei bine, a făcut un film care se cheamă „De ce trag clopotele, Mitică?”, un film foarte puternic, extraordinar, care a fost interzis. De-abia după 1990 a putut fi difuzat pe ecrane.

Despre lucrul cu Lucian Pintilie

Se lucra ca la teatru, se repeta, ceea ce la film nu prea se obișnuiește… El avea tot timpul întregul film în cap. De-asta, după 1990, când s-a întors, n-a mai vrut să facă teatru. A vrut să facă numai film. Pentru că în teatru actorii trădează. Uită rigoarea. Or, Pintilie era foarte riguros și ținea foarte mult să faci ceea ce voia el să faci, ceea ce cerea el. Pentru că el avea o întreagă construcție în cap. Și se considera trădat când actorii uitau de indicațiile lui și se lăsau cuceriți de succesul facil de public. Iar în film nu puteai face decât ce voia el. Trăgea câte 15-20 de duble. Munceai de te rupeai, oboseam cu toții cumplit, dar ne plăcea la nebunie. Cu alți regizori nu se întâmpla neapărat asta… Cu alții era mai simplu. Pintilie te făcea să te minunezi tu de ce erai în stare să faci. De la el a pornit valul regizorilor care au luat apoi premii pe la Cannes sau Berlin. Ei se trag din fibra lui regizorală și unii dintre ei chiar recunosc…

Despre comunism

Eu n-am fost împotriva comunismului numai din cauza atitudinii regimului față de artiști și de artă. Ci față de tot. Mi s-a părut un regim greșit. Era o pedeapsă care s-a aplicat poporului român. N-a fost o bucurie nicio clipă. Și nu s-a schimbat nimic. E la fel. Ba poate chiar totul e mai pronunțat azi. Hoția, pilele, nepotismul, totul…

Despre minciună

Asta e construcția mea, așa am fost crescut, nu știu să mint. Teatrul nu e o minciună… Că, dacă e minciună, atunci nu mai faci lucrul acela. Poate aș fi avut nevoie uneori să mă salvez cu o minciună. Dar dacă nu pot? Imediat mă dau de gol. Așa că nici nu încerc.

Despre teatru, ieri și azi

Nu mi se pare că teatrul era mai important atunci… Atunci era singura activitate de spectacol vie. Filme nu existau. Moromeții, care acum are mare succes de public, în 1988 la premieră nu l-a văzut nimeni. Era doar un alt film cu țărani… Succesul Moromeților l-a făcut televiziunea. La teatru nu merg doar oamenii cu amintiri și doar pentru distracție. E vorba de un public tânăr care acum își formează amintirile. Și nu sunt puțini. Teatrul înlesnește comunicarea asta vie între spectatori și sală și e o bucurie, e ceva special, o simbioză, de care și noi, actorii, și publicul are nevoie. Plus că teatrul e efemer, dispare… Da, regret spectacolele lui Ciulei de la Bulandra, „Un tramvai numit dorință”, „Lungul drum al zilei către noapte”. De ele îmi pare rău că nu vor mai putea fi văzute niciodată. Spectacole extraordinare care nu mai există.

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.

18
/10
/22

49 de proiecții de film, 3 piese de teatru, 3 dezbateri și un total de peste 2.600 de spectatori, dintre care 18% copii. Acesta este bilanțul primei luni de funcționare constantă la Cinema Victoria Timișoara, primul dintre cinematografele tradiționale ale orașului care s-a redeschis după o renovare completă.