VIDEO Cazul tablourilor continuă. Avocaţi:Tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cazul-tablourilor-continua-avocatitablourile-furate-de-la-muzeul-din-rotterdam-nu-au-fost-arse/

Avocaţii lui Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au declarat, marţi, la Judecătoria Sectorului 3, că cei trei le-au spus că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse.

Un articol de Andrada Văsii|13 August 2013

Avocaţii lui Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au declarat, marţi, la Judecătoria Sectorului 3, că cei trei le-au spus că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse, aceştia aşteptând cadrul procesual corect pentru a le preda autorităţilor olandeze.

Judecătoria Sectorului 3 a început, marţi, discuţiile în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în care au fost trimişi în judecată Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi Adrian Procop. Instanţa a amânat dosarul pentru 10 septembrie, din cauza lipsei de procedură.

Avocaţii lui Eugen Darie şi Radu Dogaru au declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 3, că au aflat de la clienţii lor că tablourile furate nu au fost arse.

Avocata Maria Vasii a precizat că documentele pe care le au apărătorii îi fac să creadă că, în cazul tablourilor, clienţii lor spun adevărul.

Clienţii noştri aşteaptă cadrul procesual corect pentru a face toate demersurile pentru a preda aceste tablouri către autorităţile olandeze. Clienţii noştri ne-au informat că tablourile nu au fost arese.

Maria Vasii,
avocata lui Eugen Darie

Întrebaţi dacă persoanele judecate în acest dosar au negociat cu cineva predarea tablourile, avocaţii au precizat că nu pot da mai multe detalii, acestea fiind aspecte care ţin de confidenţialitate.

Expertiză la Luvru

„Toate celelalte dovezi ne fac să credem că tablourile nu au fost arse (…) Aşteptam chiar astăzi această surpriză, în sensul declaraţiilor, să mărturisească judecătorului detalii cu privire la existenţa şi locul unde pot fi găsite aceste tablouri”, a mai spus Maria Vasii.

La rândul său, Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru şi a mamei acestuia, Olga Dogaru, a spus că se va prezenta marţi, împreună cu clienta sa, la DIICOT, pentru a lua la cunoştinţă de expertiza făcută de specialiştii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Dancu a precizat că doreşte trimiterea probelor la Muzeul Luvru, pentru efectuarea unei noi expertize care să clarifice dacă tablourile au fost sau nu arse.

El a precizat că se ştie sigur că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam au fost aduse în România, dar acestea nu au fost arse.

La primul termen de judecată a fost discutată şi înlocuirea măsurii de arest preventiv în cazul lui Eugen Darie cu obligarea de a nu părăsi ţara.

În sala de judecată, Maria Vasii a susţinut că Eugen Darie poate fi cercetat în stare de libertate, arătând că acesta intenţionează să recunoască faptele şi să meargă pe procedura simplificată prevăzută de lege. Judecătorul a rămas în pronunţare, urmând să decidă marţi dacă va admite sa nu cererea.

De asemenea, Judecătoria Sectorului 3 va discuta luni şi o cerere de liberare sub control judiciar făcută de Alexandru Bitu. La primul termen de judecată din dosarul privind furtul tablourilor de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam au fost prezenţi şi jurnalişti olandezi.

Artă de 18 milioane de euro

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin (foto sus stânga), „Autoportrait” de Meyer de Haan (foto sus dreapta) şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Foc în sobă cu tablouri

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Lucrările furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam sunt realizate pe hârtie, fie pastel pe hârtie, fie grafică pe hârtie realizată cu tuş. Deci chiar în cazul în care aceste piese ar fi arse, ele nu lasă urme care să poată fi măsurate prin tehnica pe care o folosim noi şi sigur la perioada la care a fost recoltată proba, la câteva zile, săptămâni, după presupusa ardere. Deci vorbim întotdeauna despre presupusa ardere. Ceea ce am pus în evidenţă în cenuşa pusă la dispoziţie de DIICOT sunt resturi care aparţin de tablouri realizate în tehnica ulei pe pânză, deci care au avut şasiuri şi pânză cu strat de preparaţie.

dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu,
directorul Muzeului Naţional de Istorie a României

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi pietenilor lui şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă.

Olga Dogaru,
inculpat

Ulterior, în 22 iulie, la Tribunalul Bucureşti, care judeca recursul unora dintre inculpaţi la menţinerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru şi-a schimbat declaraţia şi a arătat în faţa judecătorilor că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior, în faţa procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenuşă şi material rezultate în urma arderii din soba locuinţei Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Cuiele: dovezi de nătăgăduit

Cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză, potrivit rezultatelor expertizei realizate de specialiştii Muzeului de Istorie, prezentate într-o conferinţă de presă în 6 august.

Potrivit specialiştilor MNIR care au făcut expertiza, cuiele găsite în cenuşa analizată sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute „într-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare”, iar după numărula acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri.

La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată şi a cărei pânză a fost realizată pe un şasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză.

dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu,
directorul Muzeului Naţional de Istorie a României

Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele şapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam, notează Mediafax.

Potrivit acestuia, dintre cele şapte tablori furate, cele realizate în tehnica ulei pe pânză sunt „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud şi „Autoportrait” de Meyer de Haan.

Foto credit: Wikipedia

08
/02
/18

Iubitorii de poezie și nu numai sunt asteptați, astăzi (8 februarie), de la ora 19.00, la Muzeul Național al Literaturii Române,la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), la lansarea unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Nichita Stănescu.

07
/02
/18

1.060 de femei artiste din România indexate, un premiu pentru întreaga creație și 10 lucrări de artă donate celui mai vechi muzeu din țară. Sâmbătă 10 februarie 2018, orele 12:30, va avea loc un nou eveniment cuprins în proiectul de cercetare și cultură vizuală „Centenarul femeilor din arta românească”, coordonat de PostModernism Museum în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

05
/02
/18

Manchester Art Gallery a retras temporar un tablou din perioada victoriană - "Hylas and the Nymphs", de JW Waterhouse - în care apar adolescente nud într-o acţiune menită să "încurajeze dezbaterea" despre cum astfel de imagini ar trebui afişate în epoca modernă. În urma reacţiilor apărute în mediul online tabloul a fost expus din nou, la o săptămână de la retragere.

27
/01
/18

Joi, 1 februarie 2018, începând cu ora 19:00, va avea loc o primul eveniment din cadrul expoziției aNORMAL a artistului Gheorghe Rasovszky, deschisă la etajul al treilea al Muzeului Național de Artă Contemporană București în perioada 23 noiembrie 2017 – 1 aprilie 2018.

22
/01
/18

O expoziţie de pictură intitulată „Bucureştiul de azi, Micul Paris de ieri”, cu lucrări semnate de artistul Zoltan Lörencz, va fi vernisată marţi, la ora 18.30, la Teatrul „Constantin Tănase”. Expoziţia este itinerantă şi va fi vernisată în luna martie şi la Paris. La Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti va rămâne deschisă până pe 28 februarie.

16
/01
/18

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, şef al Departamentului Identitate Naţională, Paul Claudiu Cotîrleţ, a declarat luni, la Târgu-Jiu, că la nivel naţional au fost acceptate 2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, pentru care Guvernul a alocat suma de 150 de milioane de lei.

14
/01
/18

Începând de astăzi, timp de 30 de zile, “Ziarul Metropolis” va prezenta  zilnic pe pagina sa de Facebook câte o fotografie din expoziția “On the Path of Hope”/ “Pe calea speranței”, realizată de fotografa Dimitra Stasinopoulou, în cadrul proiectului internațional “Rolul mass-media în tratarea temei refugiaților și migranților”.

12
/01
/18

Geta Brătescu, marea doamnă a artei conceptuale din România, a primit, în atelierul său de lucru, distincția oferită de Excelența Sa, Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României. Decorația a fost înmânată pe 10 ianuarie 2018 de consilierul prezidențial pentru Cultură, Culte și Centenar, domnul Sergiu Nistor, și de doamna Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român. 

11
/01
/18

Emisiunea cu ajutorul căreia telespectatorii răsfoiesc, de peste 52 de ani, singurul dicţionar enciclopedic pe micul ecran surprinde cu noutăţi la începutul anului 2018. Documentare realizate de profesioniştii de la reputatele companii ARTE, ORF, AMPERSAND etc. vor putea fi urmărite în premieră pe postul TVR 1, la Teleenciclopedia, începând cu sâmbătă, 13 ianuarie, ora 18.50.

Page 1 of 3712345...102030...Last »