VIDEO Stere Gulea: „Sunt o babă comunistă“ este un film despre normalitate şi haz
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-stere-gulea-sunt-o-baba-comunista-este-un-film-despre-normalitate-si-haz/

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul ,,Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

Un articol de Andrada Văsii|16 august 2013

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul „Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

După filmul „Weekend cu mama” din 2009, regizorul Stere Gulea aduce pe marile ecrane comedia adaptată după romanul lui Dan Lungu „Sunt o babă comunistă”. Regizorul a declarat pentru ProTV Magazin că a fost atras de titlul romanului lui Dan Lungu, când a aflat de acesta din presă şi ulterior de talentul de sociolog al lui Dan Lungu.

Am citit titlul din presă şi m-a incitat. Apoi, am citit cartea şi, deşi punea o problemă legată de trecut prin flashback-uri, m-am încumetat la o adaptare. Cu mine s-au înhămat şi alţi doi scenarişti, Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion, care au făcut primul draft, apoi am intervenit şi eu. Varianta finală a fost agreată şi cu producătorul filmului. Forma scenariului care a stat la baza filmului a fost varianta a treia, la care am fost eu autor.

Stere Gulea,
regizor

Stere Gulea a vorbit despre abilităţile lui Dan Lungu, care, pe lângă talentul de scriitor, este de formaţie sociolog, astfel încât vine cu o constatare extrem de pragmatică.  Regizorul consideră că acest lucru acordă poveştii o ancorare destul de solidă în societatea actuală.

Citiţi şi: INTERVIU Luminiţa Gheorghiu: „Dacă deschizi televizorul, te îngrozeşti de câtă ură colcăie“

Întregul temei, în viziunea lui Stere Gulea, îi are la bază pe toţi acei oameni din lagărul comunist şi nu neapărat doar de pe teritoriul ţării. Aceştia, după căderea comunismului, au devenit o categorie care nu îşi mai găseşte locul şi se transformă în ceea ce noi numim «nostalgicii comunismului».

„La început, i-am perceput ca pe un grup restrâns, însă, odată cu venirea crizei, au devenit un adevărat fenomen. Capitalismul are limitele lui. Întrebările legate de comunism au început să aibă ecou tot mai mare. Oamenii caută soluţii, îşi pun întrebări, aşa că nostalgia sistemului a devenit un liant important. Se ştie că românul este adversarul schimbărilor, are o atracţie către trecut şi nevoie de o continuitate. Sunt multe argumente care aduc această nostalgie“, a adăugat regizorul.

Pe de altă parte, Gulea crede că el nu este o persoană cu nostalgii legate de comunism, iar comunismul a fost un sistem care, judecat în procente, a fost nociv pentru societate şi pentru oameni, chit că ei sunt tentaţi să uite acum. Acesta crede că vorbim acum despre un sistem care are pe conştiinţă milioane de crime şi morţi şi care nu trebuie uitat.

Gulea, a adăugat că viaţa sa în comunism a însemnat eforturi imense pentru a-şi întreţine familia şi a declarat că, din punct de vedere profesional, când se gândeşte la strategiile pe care trebuia să le adopte ca regizor ca să facă un film care să corespundă ideilor sale, nu numai că nu îl regretă, dar a fost fericit când s-a prăbuşit.

Regizorul a mărturisit că, atunci când a scris scenariul, s-a gândit la Luminiţa Gheorghiu, cu care se reîntâlneşte după „Moromeţii” (1988).

Multe dintre trăsăturile personajului au fost gândite şi orientate către ceea ce cred că sunt datele actoriceşti şi temperamentale specifice Luminiţei. A fost un scenariu dedicat ei. La reîntâlnirea cu ea, m-am simţit ca şi când ne-am fi despărţit cu o seară înainte. Relaţia pe care am închegat-o la filmările de la «Moromeţii» a fost de un sincer şi profund respect reciproc. Am simţit că ne-am despărţit doar pentru o scurtă perioadă.

Stere Gulea,
regizor

Gulea a mai spus că marile provocări ale filmului au fost cele financiare. Din motive de buget, filmările au durat doar 24 de zile. „Efortul a fost compensat de plăcerea dată de lucrul cu actorii. Stresul nu a mai contat. M-am simţit extraordinar de bine lucrând cu ei şi asta se simte într-un film”, a spus regizorul.

Un film „normal“

În ceea ce priveşte filmul său, Stere Gulea sfătuieşte spectatorii ,,să se aştepte la ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat”.

,,«Sunt o babă comunistă» e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri. Dacă oamenii se întrajutorează, totul se poate rezolva. E o comedie dramatică, iar acest gen nu prea l-am practicat, decât într-o foarte mică măsură în «Moromeţii»”, a concluzionat regizorul.

Sunt o baba comunista

Marian Râlea, Ana Ularu şi Luminiţa Gheorghiu, într-o scenă din film

În film, viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia şi Ţucu este dată peste cap atunci când fiica lor se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american. Ce ar fi trebuit să fie o întâlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă.

Părinţii fetei află că tânărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sunt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoarea familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic. Din distribuţie fac parte, alături de Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea şi Ana Ularu, notează Mediafax.

O producţie MediaPro Pictures, „Sunt o babă comunistă” va fi lansat de MediaPro Distribution, pe 23 august, în cinematografele din toată ţara.

Foto credit: MediaPro Pictures

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.