„Videogramele unei națiuni”, amplu program de cinema românesc în inima Europei
https://www.ziarulmetropolis.ro/videogramele-unei-natiuni-amplu-program-de-cinema-romanesc-in-inima-europei/

PREVIEW Printr-un program intitulat „Videogramele unei naţiuni”, cinematografia română veche şi nouă va avea parte, în decembrie şi ianuarie, de o amplă expunere în Belgia şi Olanda, în cadrul Festivalului EUROPALIA, unde România este invitată de onoare în acest an.

Un articol de Ionuţ Mareş|6 decembrie 2019

Deschiderea oficială a programului de cinema românesc din cadrul EUROPALIA va avea loc pe 8 decembrie la prestigiosul centru al artelor BOZAR din Bruxelles, cu proiecția filmului mut Manasse (1925), semnat de Jean Mihail.

Proiecția va fi acompaniată live de Cvartetul Volekh, care va interpreta o coloană sonoră nouă, compusă exclusiv pentru acest eveniment și care reflectă spiritul muzicii klezmer din România anilor ’20. Cvartetul Volekh îi are în componență pe Mihai Balabaș (vioară), Benjy Fox-Rosen (contrabas), Marian Șerban (țambal) și Shaun Williams (acordeon, caval), potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, organizator.

Cu un scenariu bazat pe piesa omonimă a dramaturgului român de origine evreiască Ronetti Roman, filmul are ca temă toleranța etnică și religioasă de la începutul secolului XX.

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, programul de cinema include o selecție de filme care evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc (NCR).

„Cum poți să exprimi și să arăți cinematografia românească, dar și istoria țării care îi stă în spate? Luând în considerare ultimele retrospective de film românesc, dar ținând cont și de răspândirea Noului Cinema Românesc în Bruxelles, capitala Europei, am încercat să alcătuiesc un program făcut din filme mai puțin cunoscute ale Noului Val, descoperiri cinematografice, dar și filme clasice de la Arhiva Națională de Filme. Luate împreună, ele reflectă România în anumite perioade”, explică Andrei Tănăsescu, curatorul evenimentelor cinematografice din cadrul Festivalului EUROPALIA România.

El mai spune că a încercat să lege programul de viziunea EUROPALIA, adică de a reflecta și de a expune România prin artă și cultură: „Am numit acest program Videogramele unei națiuni inspirat de la filmul de referință al lui Andrei Ujică și Harun Farocki (Videogramele unei revoluţii, 1992 – n.r.) și dintr-un citat oferit de Andrei Ujică – După inventarea aparatului de filmat, arhivele de moving images au devenit locurile principale în care noi ne depozităm istoria”.

Din cele peste 50 de lungmetraje de ficțiune incluse în programul românesc, jumătate provin de la Arhiva Națională de Filme.

Lor li se adaugă și o serie de documentare, printre care deja menţionatul Videogramele unei revoluții (1992), Timebox (2018), de Nora Agapi, și Asta e (2001), de Thomas Ciulei, dar și scurtmetraje documentare din arhiva Sahia Film și scurtmetraje de animație.

În total, vor fi prezentate publicului peste 100 de producții din întreaga istorie a cinematografiei române.

Programul de cinema, care se va desfășura timp de două luni, în perioada decembrie – ianuarie, în Belgia și Olanda, include atât filme canonice, precum Reconstituirea (1967), de Lucian Pintilie, Nunta de piatră (1973), de Dan Pița și Mircea Veroiu, Secvențe (1982), de Alexandru Tatos, Asfalt tango (1996), de Nae Caranfil, Aferim! (2015), de Radu Jude, cât și pelicule mai puțin cunoscute în străinătate, precum Erupția (1957), de Liviu Ciulei, Zodia Fecioarei (1966), de Manole Marcus, Filip cel Bun (1975), de Dan Pița, sau Stop-cadru la masă (1982), de Ada Pistiner.

Publicul va putea vedea și filme care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în narațiune, precum Nu vreau să mă însor (1960), în regia lui Manole Marcus, sau Un surâs în plină vară (1963), în regia lui Geo Saizescu.

În Belgia, proiecţiile vor avea loc în oraşele Bruxelles (unde se remarcă o consistentă retrospectivă la celebra cinematecă regală Cinematek), Gent și Strombeek, iar în Olanda, în ianuarie, la prestigiosul Eye Filmmuseum din Amsterdam.

La 13 decembrie, la Cinematek va avea loc lansarea cărții Romanian Cinema Inside Out: Insights on Film Culture, Industry and Politics (1912 – 2019). Este vorba de o colecție de eseuri concepută pentru a însoţit această amplă retrospectivă a cinematografiei române. Cartea cuprinde 16 articole în limba engleză scrise de critici și jurnaliști din România. Antologia va fi prezentată de coordonatoarea cărții, criticul de film Irina Trocan, alături de câţiva dintre colaboratori: Dominique Nasta, Gabriela Filippi, Iulia Popovici și Andrei State.

„Pornind de la primul film românesc, numit artă cinematografică, și ajungând la prezentul (și viitorul speculativ) al industriei naționale, Romanian Cinema Inside Inside Out își propune să genereze conversațiii pe subiecte noi sau arareori discutate despre filmele românești din secolul trecut”, afirmă Irina Trocan.

De asemenea, la 12 decembrie, va fi vernisată o expoziție pregătită de Raluca Velisar și Andrei Rus, Istoria în fragmente, gândită ca o instalație de video-art în completarea secţiunii de film intitulate Negociating History: Cinematic Representations Past & Present, care se va desfășura în sălile Cinéma Galeries din Bruxelles.

„Prin intermediul unor proiecții pe diverse suprafețe (pereți, ecrane mai mici de televizor sau panouri de dimensiuni medii), ne propunem să reconstituim trecutul recent al României, în fragmente și apelând la tipuri diferite de materiale – de la imagini oficiale de propagandă, home-movies şi filme documentare de autor preexistente, la eseuri și filme realizate special pentru acest eveniment. Astfel, spectatorii vor avea posibilitatea de a accesa nu doar o serie de momente – cunoscute sau nu în evoluția politică și socială a țării în secolul al XX-lea -, ci și viziuni foarte diferite, de multe ori asupra acelorași evenimente”, mărturisește Raluca Velisar.

Alături de proiecțiile din cele patru orașe, în cadrul EUROPALIA România vor fi organizate şi trei sesiuni de masterclass la BOZAR, susținute de regizorii Andrei Ujică, Adina Pintilie și Radu Jude, un program educațional dedicat studenților și masteranzilor de la Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) și Institut Supérieur des Arts (INSAS) din Bruxelles, precum şi un panel de discuții despre cinematografia română la EYE Filmmuseum din Amsterdam.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul familiei regale, o dată la doi ani, în special în Belgia, dar și în țări învecinate precum Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român (ICR) este coordonatorul participării României la cea de a 27-a ediţie a EUROPALIA.

Toate informaţiile despre programul românesc din cadrul EUROPALIA pot fi găsite aici.

 

Foto sus: „Manasse”. Sursa: ICR.

 

07
/03
/21

Poți spune o poveste bună în mai puțin de 4 minute? Atunci e momentul să te înscrii în competiția românească a Festivalului internațional de foarte scurt metraj TRÈS COURT, coordonat de Institutul Francez din România!

05
/03
/21

Festivalul Internațional Film O'Clock, eveniment gândit ca o mișcare culturală și interculturală cinematografică, dar și de socializare internațională, prin care oameni iubitori de cinematografie din toate colțurile lumii să poată trăi și împărtăși experiențe comune interesante, și-a încheiat prima ediție pe 3 martie, cu decernarea premiilor pentru competiția de scurtmetraje.

04
/03
/21

Ziarul Metropolis vă recomandă: un film cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două tablouri despre lumea de azi dintr-o galerie bucureșteană, un festival de muzică clasică la Iași, un roman plin de mister al unei tinere scriitoare britanice și cartea unui istoric optimist care-și propune să redea speranța.

02
/03
/21

CRONICĂ DE FILM După o serie de filme care investigau trecutul, Radu Jude revine cu „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), un lungmetraj polemic care atacă în primul rând ipocrizia societăţii româneşti prezente, mai ales în privinţa sexualităţii.

26
/02
/21

CRONICĂ DE FILM Problema dureroasă a tăierilor ilegale de păduri din România, pusă în legătură cu situaţii asemănătoare din alte ţări, devine în sfârşit subiectul unui documentar de cinema care îşi aşteaptă în acest an întâlnirea cu publicul larg, „Lemn” (2020), realizat de Monica Lăzurean-Gorgan împreună cu alte două cineaste, Ebba Sinzinger din Austria şi Michaela Kirst din Germania.

23
/02
/21

CRONICĂ DE FILM Cu noul său film, „Servants” („Servitorii”, 2020), distribuit şi la noi în câteva din cinematografele deschise, regizorul slovac Ivan Ostrochovský pare a spune că cinema-ul este în primul rând o chestiune de stil. Însă e suficient asta?

22
/02
/21

UNATC „I.L. Caragiale” București, alături de Ambasada SUA la București, Centrul pentru Politicile Egalității de Șanse, Professional Fellows și American Council for International Education din România vă invită miercuri, 24 februarie, în intervalul orar 13:00-15:00, la dezbaterea online „De Dragobete, despre Loverboy”.

22
/02
/21

Producția Warner Bros. Pictures’ WONDER WOMAN 1984 va avea premiera pe 1 aprilie pe HBO GO. Filmul WONDER WOMAN 1984 va avea premiera în exclusivitate pe HBO GO. Regizat de Patty Jenkins și cu Gal Gadot în rolul principal, acțiunea din Wonder Woman 1984 se petrece în anii ’80, când Wonder Woman se pregătește pentru următoarea ei aventură și vrea să-și împlinească un vis, dar înainte trebuie să aibă de-a face cu Max Lord și Cheetah.