Urmând modelul lui George Enescu, care a făcut o astfel de călătorie în timpul războiului, violonistul Gabriel Croitoru, care cântă pe vioara celebrului său înaintaş, un instrument Guarneri del Gesu, datat 1730, va porni împreună cu pianistul Horia Mihail într-un turneu prin comunele şi satele României. Atmosfera satului românesc de altădată, împreună cu muzica virtuozilor […]
Urmând modelul lui George Enescu, care a făcut o astfel de călătorie în timpul războiului, violonistul Gabriel Croitoru, care cântă pe vioara celebrului său înaintaş, un instrument Guarneri del Gesu, datat 1730, va porni împreună cu pianistul Horia Mihail într-un turneu prin comunele şi satele României.
Atmosfera satului românesc de altădată, împreună cu muzica virtuozilor lăutari au inspirat mari compozitori, care au folosit motive şi teme tradiţionale în lucrări rămase în istoria muzicii. Poate mai mult decât alţii este un exemplu în acest sens George Enescu care s-a născut în Liveni, un sat din inima Moldovei, a luat primele lecţii de muzică de la un vestit lăutar al vremii şi a cuprins apoi sufletul românesc în cele mai cunoscute compoziţii ale sale: „Rapsodiile Române”.
Ajuns celebru si apreciat, frecventând cea mai înaltă şi rafinată societate a vremii, Enescu nu a uitat însă niciodată că muzica este acel limbaj universal care trebuie să ajungă la sufletul fiecărui om, oricât de sărac, umilit sau neştiutor ar fi el.
În ajunul primului război mondial, Enescu şi-a mărturisit scopurile pe care le urmărea prin tot ce săvârşea. „El dorea să slujească de îndrumător în viaţa artistică, să vadă răspândită muzica până în cartierele cele mai mărginaşe, în provincie şi la ţară, prin serbări, şezători şi societăţi corale sau formaţii instrumentale”, spunea George Zbârcea în cartea sa, „Povestea vieţii lui George Enescu”.
Muzică în timp de război
Este însă şi mai emoţionant exemplul pe care marele compozitor l-a dat în zilele grele ale războiului, când înfrunta condiţiile grele de transport călătorind alături de oamenii simpli, pierzându-se printre ei cu vioara la subraţ, iar când ajungea într-un oraş întreba unde e spitalul şi acolo spunea că vrea să cânte pentru răniţi.
„Foarte mulţi camarazi de oaste mi-au vorbit cu lacrimi în ochi de aceste concerte. Enescu trecea dintr-o sală în alta, răniţii îi cereau să mai «zică» ceva şi el le împlinea dorinţa, fericit că poate să le dea acest ajutor sufletesc. Cânta mai ales fragmente din Rapsodia Română şi bieţii soldaţi plângeau, gândindu-se probabil la satul, casa şi familia lor”, povestea Ion Manolescu în cartea „Amintiri”.
Au trecut mai bine de 100 de ani de atunci iar rănile poporului român nu mai sunt de ordin fizic. Cel puţin în ceea ce priveşte viaţa culturală, în special în aşezările mai mici, suferinţa ţine de bulversarea sistemului de valori, de lipsa de acces la literatură, artă, muzică de calitate.
Muzică pe timp de pace
Din insuficienţa resurselor materiale sau chiar din lipsa informării, sunt oameni care nu ajung niciodată într-o sală de concert, nu au niciodată prilejul de a asculta muzica clasică şi cu atât mai puţin au prilejul de a auzi live, un mare violonist, cum este Gabriel Croitoru, cântând pe o vioară de o inestimabilă valoare, ce i-a aparţinut lui Enescu – vioara Guarneri del Gesu, numită şi „Catedrala”, ce se află acum în patrimoniul muzeului George Enescu. Această vioară se reîntoarce, cu acest prilej, acolo unde s-a născut marele artist: în satul românesc. Gabriel Croitoru va cânta, împreună cu pianistul Horia Mihail însoţit de unul dintre pianele sale călătoare în primul turneu „Vioara lui George Enescu la sate” – o călătorie muzicală prin sate din nordul, estul şi sudul României – programat între 22 şi 31 octombrie 2012 şi organizat la iniţiativa Radio România Cultural şi Accendo.
Locul de pornire: comuna lui Enescu
Turneul este o frumoasă aventură a doi extraordinari artişti, care vor cânta în locuri unde mari interpreţi ai muzicii clasice au cântat extrem de rar sau niciodată, în cămine culturale şi şcoli săteşti.
Totul va începe chiar într-un sat din comuna în care s-a născut Enescu şi va continua în Regiunea Nord-Est – judeţul Botoşani în satul Băluşeni, Regiunea Sud-Est – judeţul Brăila, în Măraşu şi Maxineni, Regiunea Sud Muntenia – judeţul Ialomiţa, în comunele Borduşani, Cosâmbeşti şi Ciochina şi în judeţul Călăraşi, în comuna Dor Mărunt. Programul concertelor cuprinde piese de largă popularitate din literatura pentru vioară şi pian: compozitori precum Camille Saint-Saëns, Jules Massenet, Dmitri Shostakovich, Fritz Kreisler, Pablo de Sarasate ş.a. vor putea fi ascultaţi în cadrul recitalurilor.
Vioara Guarneri del Gesu, datată 1730, instrumentul pe care a cântat nimeni altul decât George Enescu este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul Naţional „George Enescu”. Gabriel Croitoru va fi acompaniat de către Horia Mihail pe un pian electric ce va călători alături de aceştia pe parcursul turneului.
Turneul se va încheia cu un recital extraordinar susţinut la Sala Radio din Capitală, pe data de 1 noiembrie, de Ziua Radioului.
Vioara lui George Enescu
Comuna George Enescu, sat Dumeni – Grădiniţa Dumeni – 22.10, ora 12.00;
Comuna Băluşeni, sat Băluşeni – Căminul cultural Băluşeni – 22.10, ora 18.00;
Comuna Măraşu, sat Băndoiu – Şcoala cu clasele I-VIII Băndoiu – 24.10, ora 16.00;
Comuna Măxineni, sat Latinu – Căminul cultural Latinu – 25.10, ora 16.00;
Comuna Borduşani, sat Borduşani – Căminul cultural Borduşani – 26.10, ora 17.00;
Comuna Cosâmbeşti, sat Cosâmbeşti – Şcoala Ghimbăşani – 29.10, ora 17.00;
Comuna Ciochina, sat Ciochina – Căminul Cultural Ciochina – 30.10, ora 17.00;
Comuna Dor Mărunt, sat Dor Mărunt – Şcoala cu clasele I-IV Dor Mărunt – 31.10, ora 17.00.
