Viorel Vasile Buda, ales vicepreşedinte al CNA
https://www.ziarulmetropolis.ro/viorel-vasile-buda-ales-vicepresedinte-al-cna/

Consiliul Naţional al Audiovizualului l-a ales marţi, într-o şedinţă cu uşile închise, pe Viorel Vasile Buda ca vicepreşedinte al instituţiei. Votul a fost secret. Potrivit unor surse, Viorel Vasile Buda a obţinut 6 voturi ”pentru”, iar contracandidaţii săi Alexandru Jucan – 3 voturi, Lorand Turos şi Cristina Trepcea câte un vot. Născut în Carei, judeţul […]

Un articol de Andrada Văsii|9 ianuarie 2013

Consiliul Naţional al Audiovizualului l-a ales marţi, într-o şedinţă cu uşile închise, pe Viorel Vasile Buda ca vicepreşedinte al instituţiei. Votul a fost secret.

Potrivit unor surse, Viorel Vasile Buda a obţinut 6 voturi ”pentru”, iar contracandidaţii săi Alexandru Jucan – 3 voturi, Lorand Turos şi Cristina Trepcea câte un vot.

Născut în Carei, judeţul Satu Mare, în 29 iunie 1952, Viorel Vasile Buda a fost profesor de fizică, inspector şcolar general şi deputat PNL în legislatura 2008-2012.

Pe 28 decembrie, Laura Corina Georgescu a fost aleasă, prin vot secret, de membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedinte al acestui for, cu nouă voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, această propunere urmând să fie supusă validării de către Parlament.

De asemenea, CNA l-a ales pe 28 decembrie ca vicepreşedinte interimar pe Răsvan Popescu cu mandat până pe 15 ianuarie, pentru că niciunul dintre candidaţii pentru această calitate – Răsvan Popescu şi Lorand Turos – nu a întrunit, în urma celor trei tururi de vot, numărul necesar de voturi pentru a fi ales.

Potrivit Legii audiovizualului şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNA, Consiliul este condus pentru un mandat de şase ani de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora.

Alegerea candidatului/ candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi/ sau de vicepreşedinte al CNA se face prin vot secret. În cazul în care candidaţii nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a fi aleşi în funcţia de preşedinte şi/ sau vicepreşedinte, votul se poate relua de cel mult trei ori. Dacă nici în acest caz nu se reuşeşte alegerea candidatului pentru funcţia de preşedinte şi/ sau de vicepreşedinte, se declanşează o nouă procedură de alegere, cu respectarea condiţiilor prevăzute mai sus.

De la înfiinţarea CNA în 1992, Consiliul a avut cinci preşedinţi: Titus Raveica, Sorin Moldovan, Şerban Madgearu, Ralu Filip şi Răsvan Popescu.

Structura CNA s-a modificat din 20 decembrie ca urmare a expirării mandatelor a şase membri şi intrării în vigoare a Hotărârii Parlamentului din 30 noiembrie prin care au fost numiţi alţi şase membri titulari.

Parlamentul i-a votat, pe 30 octombrie, pe Viorel Vasile Buda (PNL), Lorand Turos (UDMR), Maria Monica Gubernat (PSD), Răsvan Popescu (PSD), Florin Gabrea (reprezentant al Preşedinţiei) şi Laura Corina Georgescu (reprezentant al Guvernului) în calitate de membri titulari ai CNA, cu un mandat de şase ani.

Membrii supleanţi votaţi de plenul reunit în 30 octombrie sunt Gheorghe Bălăşoiu (PSD), Orsolya Eva Borsos (UDMR), Mircea Valeriu Deacă (Preşedinţie), Alexandru Ion Giboi (Guvern) şi Nicoleta Ioana Nicolae (PNL).

Mandatele expirate au aparţinut lui Răsvan Popescu (preşedinte CNA), Ioan Onisei (vicepreşedinte), Gelu Trandafir, Valeriu Mircea Deacă, Constantin Duţu şi Lorand Turos – membri titulari.

Din noul Consiliu vor mai face parte Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Mihai Mălaimare şi Valentin – Alexandru Jucan, ale căror mandate validate de Parlament în 2008 şi 2012 vor expira în 2014 şi 2018.

Sursa: Agerpres

21
/02
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

20
/02
/24

De vineri, 23 februarie, în 15 orașe din România va putea fi urmărit unul dintre cele mai premiate și apreciate filme din ultimul an: Sauna Secretelor / Smoke Sauna Sisterhood (regia Anna Hints), proaspăt distins cu trofeul pentru Cel mai bun documentar al anului la Premiile Academiei Europene din Film 2023, inclus de prestigioasa publicație The New York Times în Top 10 al celor mai valoroase filme din 2023.

20
/02
/24

După cum ne-am obișnuit în ultimii 3 ani, luna februarie marchează primul anunț de artiști al Jazz in the Park! Primele nume confirmate la ediția a XII-a sunt: Cymande (UK), Avishai Cohen Trio (IL), Manu Katche (FR), Tigran Hamasyan Trio (AM), Jazzanova Live (DE), Kinga Glyk (POL), KRiSPER (RO), Amphitrio (RO), Oreglo (UK) și Wasted Generation (IT)!

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.