Virgil Ogăşanu un zgârie-brânză sau Hagi Tudose la Teatrul Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/virgil-ogasanu-un-zgarie-branza-sau-hagi-tudose-la-teatrul-metropolis/

După aproape 36 ani de la ultima montare importantă pe o scenă bucureşteană, piesa de teatru Hagi Tudose se joacă pe scena Teatrului Metropolis (premiera fiind în octombrie 2016). Capul de afiş este reprezentat de actori consacraţi precum Virgil Ogăşanu, Virginia Mirea, Adela Mărculescu şi Costel Constantin.

Un articol de Corina Dima|27 Februarie 2017

Hagi Tudose este una dintre primele tragicomedii ale dramaturgiei românești scrise de Barbu Ștefănescu Delavrancea în anul 1912. Regizorul Dan Tudor păstrează spiritul piesei dar transpune în contemporaneitate textul (un Hagi Tudose în viitor), într-o abordare modernă – prin joc, prin mişcarea scenică şi decoruri.

Se conturează în faţa noastră profilul avarului universal, un Hagi Tudose (interpretat de actorul Virgil Ogăşanu) care îi trage în piept pe toţi din jurul lui: de la împrumuturi cu camătă (cu 32% dobândă) până la vânzarea de bucăţi de placaj sub pretextul lemnului sfânt adus de la Ierusalim, făcător de minuni. Într-o lume artificială, fie de ieri, fie de azi, unde mahalagii sau oamenii fără căpătâi se îmbogățesc peste noapte, un Hagi Tudose îşi găseşte uşor locul, ‘’vânzând gogoşi’’ credulilor ce caută tămăduiri inexplicabile la problemele lor.

Remarcăm textul savuros, cu multe expresii sau cuvinte neaoşe româneşti care aduc un parfum în plus, original şi originar, acestei interpretări. De la numele personajelor (aidoma lumii lui Caragiale): avem un Profirel, un Jenică, o Fifica sau Gherghina (ce se doreşte strigată cu nume franţuzit, Georgette) la expresii ‘’n-am după ce bea apă’’, ‘’n-am o para chioară’’, ‘’oarba de aici!’’, ‘’intru în dambla, nu mai spune’’ sau judecăţi hilare precum ‘’Jenică e băiat bun dar nu ştie franceză’’ sau ’’Nu au copaci acolo probabil d’aia nu au nici câini’’.

Zgârcitul Hagi Tudose nu este zugrăvit în tuşe groase din punct de vedere vizual (nu este genul cu haine peticite, fără dinţi în gură) ci apare îmbrăcat bine în lume (cu detalii importante însă: fiecare şiret are altă culoare), este în putere şi îi comentează pe toţi cei din preajma sa. Discursul şi atitudinea lui sunt o perpetuă mirare apropos de bani, în sensul că totul este mult prea scump. În universul lui totul se leagă de bani: <<Hoţi, pungaşi! […] Auzi tu, 6 lei icra, păi unde ajungem!? […] Dintre toate poveştile copilăriei, mie mi-a plăcut Punguţa cu doi bani. […] Dacă sunt săraci, să nu se împrumute, cine îi pune?>>. Virgil Ogăşanu se metamorfozează dintr-un bătrân aparent mirat la ce se întâmplă în jur (cu mină umilă, pe un colţ de bancă, lângă biserică) la omul revoltat care ţipă iritat şi alungă cerşetorii (care sunt nişte pomanagii), la povestitorul de minciuni care îi farmecă pe creduli să le vândă nimicuri sau la stăpânul tiran în casă care îi dă ordine slujnicei, nepoatei care deretică prin casă (ţinută captiv, ca o sclavă, aceasta neavând bani să ducă un trai decent în familia ei).

Se remarcă jocul celor 4 actori – Virgil Ogăşanu, Virginia Mirea, Adela Mărculescu şi Costel Constantin (episodic apare şi preotul interpretat de Eugen Cristea), actori cu vârste cuprinse între 61 şi 78 ani, care însufleţesc personajele cu multă vitalitate (într-un joc de aproape 2 ore). Virginia Mirea fură multe zâmbete întruchipând snoaba arogantă şi zgomotoasă, pe Gherghina Profirel, ce îşi etalează bijuteriile şi hainele scumpe (ţine să îi spună toate preţurile lui Hagi Tudose, spre mirarea lui continuă!), ‘’rupând’’ cuvinte în franceză cu o pronunţie greşită, după ureche (un ‘chelcă’ sau un ‘purcoi’); ştie că franceza e la moda şi îşi dă odorul (pe Fifica) după Jenică, numai după ce acesta învaţă limba franceză. Îi ţine isonul în poveştile banale sau bârfe, soţul ei, Matache Profirel interpretat de Costel Constantin. Acesta împarte cu ostentaţie bani cerşetorilor la uşa bisericii, mai puţin orbului, cerşetorului intelectual, care vinde cărţi (‘’Nu, cărţi nu!’’). În disperarea lor de a avea cât mai mult, cumpără toate lemnele sfinte de la Hagi Tudose (nu mai contează simbolul ci cantitatea, ei vor şi iau tot). Personaje înavuţite peste noapte, pentru care aparenţele contează iar banul dictează: ‘’Poporul cu ale lui şi noi cu ale noastre’’ exclamă Gherghina.

14890467_1177099955688795_6394945068566230764_o

Actorii tineri emană sinceritate şi candoare dar sunt timizi în abordarea personajelor precum Leana, Culai or Fifica (excepţie Tudor Istodor, în rolul lui Jenică) lăsând loc celor 4 personaje, care ies în evidenţă, sunt în prim-plan. Printre poveştile adulţilor răsar şi două poveşti de dragoste din cele două lumi diferite – a celor săraci, din popor (Leana şi Culia) cu stângăciile îndrăgostiţilor sinceri şi povestea odraslelor celor cu bani (Fifica şi Jenică), o poveste trucată, fabricată de aparenţe.

Un element care surpinde plăcut în construcţia spectacolului este mişcarea scenică: Florin Fieroiu realizează momente de ansamblu or treceri între scene care aduc dinamică, punctează sau concluzionează jocul actorilor. Multă creativitate în compunerea şi descompunerea scenografiei prin dans şi ‘joaca’ prin dans cu părţi  din decor. Elementele de mişcare scenică se completează foarte bine cu elementul sonor (muzica e semnată de Vlaicu Golcea) şi apoi cu scenografia şi costumele (gândite de Corina Grămoşteanu). În ultima vreme, este o tendinţă a tuturor teatrelor din capitală să pună mai mult accent pe latura vizuală şi sonoră a reprezentaţiilor.

Este lăudabilă iniţiativa regizorului de a aborda un text vechi, românesc (după o lungă absenţă din peisajul teatral!), păstrându-i  spiritul (prin tuşe de limbaj, comportamentele personajelor etc) dar aducând totodată şi elementele de prospeţime, noutate, poziţionând piesa în contemporaneitate. Primenirea aceasta se face însă fără să afecteze filonul, spiritul clasic al piesei, păstrând proporţiile. Cât despre poveste, aceasta rămâne general valabilă, pentru că, nu-i aşa, zgârcitul va rămâne veşnic zgârcit şi îl întâlnim oricând, indiferent de epocă sau statut social iar ‘’mama proştilor e mereu gravidă’’. Avarul e pus mereu pe furtişag or înşelătorie, bagă banii la saltea şi nu are fără pic de încredere în oameni dar se bucură de un egoism de zile mari. Un text actual, care reflectă aceleaşi metehne de ieri dar şi de azi. Spectacolul se mai joacă miercuri, 8 martie, vineri, 17 martie și miercuri, 22 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Metropolis.



18
/12
/18

Câștigător al unui premiu Oscar (1993, Cel mai bun actor în rol principal pentru "Scent of a Woman"), Al Pacino a împlinit, anul acesta, 78 de ani. Iată un frumos omagiu (Epic Tribute) realizat de prietenul publicației noastre, Alexandru Catrina.

17
/12
/18

20 dintre cele mai bune scurtmetraje prezentate la ediția 2018 a Bucharest International Dance Film Festival* pot fi văzute în cadrul maratonului cinematografic dedicat filmelor de dans - [RE]TRACING. Evenimentul va avea loc miercuri, 19 decembrie, la LINOTIP - Centru Independent Coregrafic (București), începând cu ora 19.00.

17
/12
/18

Teatrul Metropolis sărbătoreşte împlinirea a 12 ani de existenţă, prin organizarea unui eveniment special. Astăzi, 17 decembrie 2018, de la ora 19.00, va avea loc "Gala Teatrului Metropolis 12", care, pe lângă marcarea frumoasei "vârste" a instituţiei teatrale, va aniversa şi cei 66 de ani de la debutul marii actriţe Tamara Buciuceanu-Botez pe scena românească.

17
/12
/18

Papa Francisc împlineşte astăzi 82 de ani. Suveranul Pontif a luat numele de Francisc după ce a fost ales Papă. El a fost Arhiepiscop de Buenos Aires și avea 76 de ani când a devenit Papă. Prelatul argentinian este al 266-lea Suveran Pontif şi primul Papă iezuit din istorie. Iată, în cele ce urmează, zece curiozitati despre Papa Francisc

16
/12
/18

Teatrelli oferă publicului o experiență culturală completă printr-o serie de concerte live: Concert Luiza Zan & Sorin Zlat-ZAT You Santa Claus, duminică, 16 decembrie, și concert acustic Sarmalele Reci, programat pentru 20 ianuarie 2019, dorind astfel să aducă mai aproape muzica unor artiști reprezentativi, în mijlocul unei săli de teatru.

14
/12
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

14
/12
/18

Trupele britanice The Cure, Def Leppard, Radiohead, Roxy Music şi The Zombies plus cântăreţele americane Janet Jackson şi Stevie Nicks vor fi incluşi în 2019 în Rock and Roll Hall of Fame. Ceremonia va avea loc pe 29 martie la Barclays Center din Brooklyn.

14
/12
/18

Singurul film românesc prezent anul acesta la prestigioasele Premii ale Academiei Europene de Film (echivalentul Oscarurilor pentru industria cinematografică europeană), TOUCH ME NOT a fost nominalizat la European Discovery – Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun debut în lung-metraj.

14
/12
/18

Marți, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecția Yorick.

13
/12
/18

În 2019, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) atinge, oficial, vârsta maturității. Cea de-a 18-a ediție va avea loc între 31 mai și 9 iunie, iar organizatorii au deja vești bune pentru cinefili: primele filme confirmate în program au fost lansate în cele mai importante festivaluri ale toamnei și vor avea premiera românească la Cluj-Napoca.

13
/12
/18

Daniel Oltean, procuror DIICOT și teatrolog, a oferit UNITER-ului, pentru concursul Cea mai bună piesă românească a anului 2017, și, cu această ocazie, Teatrului Național din București, acea piesă capabilă să suscite un interes deosebit. Titlul ei este 50 de secunde, iar premiera are loc în această seară, pe 13 decembrie, și mâine seară, pe 14 decembrie, la Sala Atelier, în regia lui Eugen Gyemant.

Page 1 of 76612345...102030...Last »