Vlad Georgescu: ”Politician și om de stat”
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-georgescu-%e2%80%9dpolitician-%c8%99i-om-de-stat%e2%80%9d/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securităţii; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franţa.

Un articol de Georgeta Filitti|6 octombrie 2017

În plus, a ajuns visiting profesor la Los Angeles și New York. Întors în țară și dezmeticit, V.G. a gândit crearea unei organizații de protest Mișcarea pentru sprijinirea democrației. Arestat și acuzat de înaltă trădare este eliberat la presiunea unor personalități internaționale, reușind în 1979 să iasă din țară. În continuare, până la sfârșitul vieții, V.G. este un militant exemplar. Ca director al postului de radio Europa Liberă, alături de o echipă devotată, a dialogat neîntrerupt cu românii rămași în țară, i-a ținut la curent cu evenimente internaționale ascunse de regim, a demascat încălcări ale drepturilor omului, a dat publicității nenumărate mărturii despre teroarea ce domnea în România. În plus, a făcut cunoscute pe calea undelor pagini din cartea Orizonturi roșii a lui I. M. Pacepa, căpetenie a Securității fugită în Occident. În fine, la merituoasa editură din Munchen Jon Dumitru a apărut vol. România anilor ʹ80, cu texte ale intervențiilor sale la radio, antologate de Gelu Ionescu.

Socotit primejdios pentru imaginea ”României socialiste” V.G. a fost lichidat cu bestialitate, fiind radiat cu taliu la ordinul lui N. Ceaușescu.

Dar V.G. rămâne în conștiința românilor și prin lucrările sale de istorie. Preocupat în special de ”epoca Luminilor” și de trecerea de la mentalitatea medievală la cea modernă V.G. a publicat în 1972 vol. Ideile  politice  și iluminismul în Principatele Române, pentru care a luat premiul Academiei RSR; apoi sinteza Istoria românilor de la origini până în zilele noastre (1984) și Istoria ideilor politice românești (1987). Aceasta e o analiză minuțioasă a conceptelor politice vehiculate în Moldova, Tara românească și Transilvania în răstimpul 1396-1878. Concluzia sa, exprimată admirabil de Matei Cazacu, invită la meditație: ”Ideile politice ale românilor nu coincid cu cele ale popoarelor din Balcani ci mai mult cu cele ale popoarelor din Europa Centrală și est europeană”. E o realitate care ne îndeamnă să gândim apartenența noastră spirituală la o regiune  sau alta  a Europei.



25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

15
/01
/20

La 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, vă invităm să-l redescoperim prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

19
/11
/19

„Travling: Tradiții Creative” este o încercare de video-documentare a modalităților prin care patrimoniul cultural și natural contribuie la dezvoltarea comunităților, din punct de vedere economic, turistic, social, cultural și identitar.

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

Pagina 4 din 33« Prima...23456...102030...Ultima »