Vlad Georgescu: ”Politician și om de stat”
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-georgescu-%e2%80%9dpolitician-%c8%99i-om-de-stat%e2%80%9d/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securităţii; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franţa.

Un articol de Georgeta Filitti|6 octombrie 2017

În plus, a ajuns visiting profesor la Los Angeles și New York. Întors în țară și dezmeticit, V.G. a gândit crearea unei organizații de protest Mișcarea pentru sprijinirea democrației. Arestat și acuzat de înaltă trădare este eliberat la presiunea unor personalități internaționale, reușind în 1979 să iasă din țară. În continuare, până la sfârșitul vieții, V.G. este un militant exemplar. Ca director al postului de radio Europa Liberă, alături de o echipă devotată, a dialogat neîntrerupt cu românii rămași în țară, i-a ținut la curent cu evenimente internaționale ascunse de regim, a demascat încălcări ale drepturilor omului, a dat publicității nenumărate mărturii despre teroarea ce domnea în România. În plus, a făcut cunoscute pe calea undelor pagini din cartea Orizonturi roșii a lui I. M. Pacepa, căpetenie a Securității fugită în Occident. În fine, la merituoasa editură din Munchen Jon Dumitru a apărut vol. România anilor ʹ80, cu texte ale intervențiilor sale la radio, antologate de Gelu Ionescu.

Socotit primejdios pentru imaginea ”României socialiste” V.G. a fost lichidat cu bestialitate, fiind radiat cu taliu la ordinul lui N. Ceaușescu.

Dar V.G. rămâne în conștiința românilor și prin lucrările sale de istorie. Preocupat în special de ”epoca Luminilor” și de trecerea de la mentalitatea medievală la cea modernă V.G. a publicat în 1972 vol. Ideile  politice  și iluminismul în Principatele Române, pentru care a luat premiul Academiei RSR; apoi sinteza Istoria românilor de la origini până în zilele noastre (1984) și Istoria ideilor politice românești (1987). Aceasta e o analiză minuțioasă a conceptelor politice vehiculate în Moldova, Tara românească și Transilvania în răstimpul 1396-1878. Concluzia sa, exprimată admirabil de Matei Cazacu, invită la meditație: ”Ideile politice ale românilor nu coincid cu cele ale popoarelor din Balcani ci mai mult cu cele ale popoarelor din Europa Centrală și est europeană”. E o realitate care ne îndeamnă să gândim apartenența noastră spirituală la o regiune  sau alta  a Europei.



18
/11
/21

Seara de 3 decembrie 1986, în plină dictatură ceaușiștă, când românii îngheață de frig și acasă, și în școli, și în instituții de toate felurile, pare o seară ca oricare alta: se întunecă devreme, la televizor cetățenii se pot uita două ore, Tovarășul și Tovarășa sunt negreșit acolo, fabricile duduie necontenit, că ele lucrează „pe ture”. Dar cine iese din casă la București poate să meagă, de exemplu, la teatru.

11
/11
/21

Editura Nemira a lansat în imprintul de nonficțiune ORION autobiografia președintelui Statelor Unite ale Americii. Vă oferim un fragment din „Promisiunile mele. Despre viață și politică” de Joe Biden (traducere de Ruxandrei Toma, lectură de specialitate de Anca Sandu).

24
/10
/21

Ultimele două programe ale actualei ediții a Cineclubului One World Romania, disponibile online, gratuit, până la 18 noiembrie, se concentrează pe activitatea de la Sahia a Mártei Mészáros și Slavomir Popovici, doi cineaști care și-au lăsat amprenta asupra producției studioului de film documentar în moduri foarte diferite.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

O schiță de portret, în câteva cuvinte-cheie ce conturează un univers al lui. În anul 2020, s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Federico Fellini. Pornind de la câteva secvențe din destinul lui de artist, să ne întoarcem la viețile tragicomice pe care le-a construit pe ecran.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

21
/09
/21

Biografiile marilor împărați din China dinastică sunt ticsite de povești sângeroase, jocuri de culise, răzbunări, urzeli, iubiri devastatoare și multe alte ingrediente spectaculoase pe care industria de televiziune chineză le explorează și reformulează romanțat sub forma serialelor și filmelor istorice de larg consum.

14
/09
/21

Celebrul artist plastic belgian René Magritte s-a stins din viață într-o zi de vară, pe 15 august 1967, la 68 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Schaerbeek din Bruxelles. Mai jos îl vedeți fotografiat, lângă tabloul său, „Pelerinul”, de Lothar Wolleh, chiar în anul în care a murit...