Zeani, Șora și Djuvara, decorați cu Ordinul ”Steaua României”
https://www.ziarulmetropolis.ro/zeani-sora-si-djuvara-decorati-cu-ordinul-steaua-romaniei/

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretele de decorare cu Ordinul ”Steaua României”, în rang de Cavaler, ale istoricilor Neagu Djuvara şi Dumitru Protase, a filosofului Mihai Şora şi sopranei Virginia Zeani.

Un articol de Petre Ivan|11 august 2016

Lui Neagu Djuvara distincţia i-a fost acordată ”cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care şi-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice şi culturale ce au promovat valorile, istoria şi imaginea ţării noastre în lume, precum şi pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul timpului”, scrie digi24.ro. Djuvara va împlini 100 de ani pe 18 august.

De centenar se apropie şi filosoful Mihai Şora, născut pe 7 noiembrie 1916, şi care a fost decorat de către preşedintele Iohannis ”în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată valorilor umane fundamentale, cercetării şi educaţiei, prin care a îmbogăţit cultura românească şi universală, pentru rolul avut în consolidarea democraţiei în România postdecembristă, impunând-se ca un reper al tinerei generaţii”.

Potrivit decretului de decorare, Virginia Zeani a fost onorată cu Ordinul ”Steaua României” ”în semn de înaltă apreciere pentru talentul excepţional cu care a strălucit pe marile scene ale lumii, impunându-se drept un reper al şcolii româneşti de canto şi contribuind la formarea tinerelor generaţii de interpreţi, precum şi pentru dăruirea cu care a promovat imaginea ţări noastre în lume”.

Soprana, născută în România în 1925, a fost considerată una dintre cele mai bune interprete a rolului Violettei, din Traviata, chiar în epoca în care activa pe scenele lumii și Maria Callas.

Istoricul şi arheologul Dumitru Protase a fost decorat ”pentru întreaga sa carieră dedicată cercetării şi educaţiei, pentru excelenţa de care au dat dovadă lucrările sale de aprofundare a istoriei Daciei, impunându-se drept repere ale bibliografiei”.

Tot miercuri, Iohannis a semnat şi decretele de decorare cu Ordinul ”Meritul Cultural” a patru brazilieni care au contribuit la traducerea în potugheză şi publicarea unor opere româneşti de valoare în Brazilia.

Foto: Mihai Șora și Neagu Djuvara, Virginia Zeani – facebook

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?

12
/05
/21

Editura Frontiera anunță apariția unui titlu de excepție: „Haiku siberian”, un roman grafic lituanian despre deportarea în Siberia a unui băiețel, Algis, împreună cu familia sa. Scris de Jurga Vilė și ilustrat de Lina Itagaki, romanul a impresionat lumea europeană a cărții încă de la apariția sa, în 2017.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.