Zilele Culturii Ruse 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/zilele-culturii-ruse-2015/

Vernisajul Expoziţiei „Lada cu zestre. Nunta – cultură şi tradiţie din Nordul Rusiei”, organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Muzeul Etnografic din Sankt-Petersburg, va avea loc la Bucureşti, str. Şos. Kiseleff, nr.28-30, sector 1, pe 5 noiembrie, la 12.00, Sala Gheorghe Focsa. Expoziţia va fi deschisă publicului pana la 29 noiembrie. Aceasta […]

Un articol de Petre Ivan|4 noiembrie 2015

Vernisajul Expoziției „Lada cu zestre. Nunta – cultură și tradiție din Nordul Rusiei”, organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Etnografic din Sankt-Petersburg, va avea loc la București, str. Şos. Kiseleff, nr.28-30, sector 1, pe 5 noiembrie, la 12.00, Sala Gheorghe Focsa.

Expoziţia va fi deschisă publicului pana la 29 noiembrie. Aceasta expoziție este rodul unei colaborări fructuoase dintre muzeul rus şi român, începute in 2013.

Expoziţia cu titlul „Lada cu zestre. Nunta în Tradiţia şi Cultura din Nordul Rusiei”, organizată de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Muzeul Etnografic Rus cu obiecte din colecţiile clubului Etnologic Parascheva (Sankt Petersburg, Rusia), este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale – nunta din Nordul Rusiei. Zilele Culturii Ruse Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk.

Acestea sunt costume de mire şi mireasă, costumul de sărbătoare al fetei – „povyazocniţa” care purta un costum arhaic şi anume cel cu găteala capului numită „povyazka” („lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste.

Toate aceste costume executate în întregime, inclusiv reconstituirea materialului din care sunt realizate, sunt confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.

Pe 5 noiembrie la ora 17.00 la Centrul Rus de Ştiinţa şi Cultura va avea loc atelier de creaţie “Brătăra magică” cu profesori din Muzeul etnografic rus si clubul Parascheva.

Foto: Zilele Culturii Ruse  – facebook

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?