Zilele filmului românesc la Madrid se încheie cu „Secvenţe”, de Alexandru Tatos
https://www.ziarulmetropolis.ro/zilele-filmului-romanesc-la-madrid-se-incheie-cu-secvente-de-alexandru-tatos/

Zilele filmului românesc la Madrid, eveniment realizat de ICR Madrid în colaborare cu Cinemateca spaniolă şi aflat la a treia ediţie, se încheie joi cu proiecţia peliculei „Secvenţe”, de Alexandru Tatos, după cum informează instituţia de cultură. Pentru prima dată, în afară de filmele româneşti recent prezentate la Cinemateca spaniolă, anul acesta proiectul s-a prelungit […]

Un articol de Andrada Văsii|31 ianuarie 2013

Zilele filmului românesc la Madrid, eveniment realizat de ICR Madrid în colaborare cu Cinemateca spaniolă şi aflat la a treia ediţie, se încheie joi cu proiecţia peliculei „Secvenţe”, de Alexandru Tatos, după cum informează instituţia de cultură.

Pentru prima dată, în afară de filmele româneşti recent prezentate la Cinemateca spaniolă, anul acesta proiectul s-a prelungit la sediul ICR Madrid, unde, începând cu luna ianuarie au fost prezentate cinci filme româneşti clasice. Proiecţiile au fost precedate de prezentări ale filmelor şi ale contextelor istorice şi culturale în care au fost realizate acestea, iar publicul spaniol, obişnuit cu succesele recente ale cinematografiei româneşti, a fost deosebit de interesat de tradiţia acesteia în România ultimelor decenii.

ICR Madrid prezintă joi seară filmul Secvenţe (1982) de Alexandru Tatos, prin amabilitatea Lianei Tatos, a CNC şi a DACIN SARA, într-un moment în care se împlinesc 23 de ani de la moartea prematură a regizorului. Filmul este unic în istoria cinematografiei româneşti, specialiştii îl consideră o capodoperă, iar mulţi dintre regizorii noului val privesc cu admiraţie curajul, nu doar tematic, dar şi de compoziţie, de care dădea dovadă Alexandru Tatos la începutul anilor 80, prin acest film compus din trei poveşti, în care chiar echipa de filmare este un personaj. Scena în care apare regizorul însuşi, vorbind la telefon cu cineva care îi cere un rol, este o scenă-cult printre iubitorii filmului românesc.

În jurnalul său, Alexandru Tatos povesteşte despre greutăţile întâmpinate în acea vreme pentru a obţine finanţare şi aprobare pentru realizarea acestui film, dar şi despre creaţia în sine: „Sarcina esenţială pe care o am ca să ridic ‘ştacheta’ tripticului, este în primul rând de ordin ideatic. Filmul să spună prin întregul său ceva, iar fiecare povestire în parte să conveargă spre aceeaşi ţintă. Consolidat pe două raporturi esenţiale – a) artă- realitate; b) esenţă – aparenţă – filmul poate ajunge să ne spună că surprinderea vieţii de către o operă sau un creator nu este ceva mecanic. Pentru că viaţa ‘vine peste tine’ încărcată de sensuri şi semnificaţii, pe care nu reuşeşti totdeauna să le cuprinzi. În prima schiţă, echipa încearcă un experiment, adică să filmeze pe viu singurătatea unui tânăr. Adevărata singurătate se află, însă, foarte aproape, chiar regizorul este cel care o trăieşte. În ‘Prospecţia’, deci în plină prospectare a vieţii, adevărata dramă sare dintr-o glumă. Pentru ca în ‘ Patru palme’, adevăratul film să se petreacă în spatele aparatului”, scria Alexandru Tatos în 18 octombrie 1981, în Pagini de Jurnal, volum publicat de Editura Nemira în 2010, după cum consemnează ICR Madrid.

Sursa: Agerpres

21
/07
/22

Krypto și Super-Câinele și Superman sunt prieteni inseparabili nu doar în viața de zi cu zi, ci și atunci când vine vorba de puterile speciale pe care le posedă și pe care le folosesc pentru a eradica infracțiunile din Metropolis. Puteți lua parte la aventurile animăluțelor cu super-puteri din 26 iulie la Cineplexx Băneasa.

21
/07
/22

Deși am trecut prin doi ani de pandemie, iar anul 2022 a început cu un război, oamenii de bine continuă să se mobilizeze pentru a-i susține pe cei în nevoie. În primele șase luni ale acestui an, pe platforma Galantom s-au făcut 10.707 donații, în valoare totală de 1.620.231 lei. Donațiile au fost strânse în cadrul a 1.241 de campanii individuale inițiate de oameni de bine, galantomi, care și-au mobilizat apropiații pentru cauzele în care cred cu tărie.

20
/07
/22

Cinematograful itinerant Caravana Metropolis - cinema în aer liber aduce și anul acesta la Sibiu 6 dintre cele mai bune filme din ultimul an, cu distincții importante la festivaluri de film internaționale prestigioase și 4 ateliere de creație. Acestea vor putea fi urmărite între 9 și 14 august, de la ora 21:30, în spațiul de proiecție amenajat în Piața Huet. Intrarea la proiecții este liberă în limita locurilor disponibile iar toate detaliile se găsesc pe Facebook.

20
/07
/22

În perioada 20-22 iulie, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București.

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.