Ziua Culturii Naţionale marcată la Bucureşti printr-o serie de evenimente
https://www.ziarulmetropolis.ro/ziua-culturii-nationale-marcata-la-bucuresti-printr-o-serie-de-evenimente/

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată, marţi, printr-o serie de evenimente organizate în Bucureşti de Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi edituri.  O sesiune festivă dedicată zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, organizată de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, va […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată, marţi, printr-o serie de evenimente organizate în Bucureşti de Academia Română, Ministerul Culturii, dar şi de muzee şi edituri. 

O sesiune festivă dedicată zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, organizată de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, va avea loc, marţi, în Aula acestui for de cultură.

Potrivit site-ului Academiei Române, la dezbateri vor participa academicienii Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române; Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române; Dinu C. Giurescu; Nicolae Breban; Ion Aurel Pop; Mihai Cimpoi; Eugen Simion.

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, al cărei preşedinte este acad. Eugen Simion, va prezenta operele fundamentale apărute în anul 2012 şi va acorda Premiile Fundaţiei. În încheierea evenimentului, actorul Dorel Vişan va susţine un recital din poezia lui Eminescu.

De asemenea, în aceeaşi zi, la orele 18,30, la sediul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), va avea loc recepţia organizată la invitaţia ministrului Culturii, Daniel Barbu, cu prilejul celebrării Zilei Culturii Naţionale.

Programul include vizitarea expoziţiilor „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu.

În deschidere vor lua cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii şi Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.

Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe membrii Casei Regale a României, ai Guvernului, ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, directori ai instituţiilor culturale şi conducătorii uniunilor de creaţie, se va încheia cu o recepţie oferită de ministrul Culturii.

Tot marţi, Editura Cununi de stele şi Librăria Mihai Eminescu organizează evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului naţional şi primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose.

Un simpozion dedicat operei lui Eminescu se va desfăşura la Muzeul Naţional al Literaturii Române, la care vor participa Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Filateliei, şi profesorul universitar Silviu Angelescu.

Luni, în seria de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte manifestarea „Eminescu să ne bucure…” – un program de muzică şi poezie dedicat omagierii marelui poet naţional la împlinirea a 163 de ani de la naşterea acestuia.

La evenimentul organizat în Sala Multimedia de Muzeul Satului şi Uniunea Naţională a Femeilor din România, vor participa personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, iubitori de muzică şi poezie: actorii Cristina Deleanu, Eugen Cristea şi Eusebiu Ştefănescu, poeta Magda Margareta Băndoiu, fondul muzical urmând a fi asigurat de Studioul de muzică veche.

Tot luni, în rotonda MNLR, este programat evenimentul cultural intitulat „Lirica eminesciană – sursă perpetuă de inspiraţie în arta plastică” dedicat Zilei Culturii Naţionale, organizat de Ministerul Culturii, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Asociaţia RoBizArt.

Cu acest prilej, sculptorul Ioan Ladea şi pictorii Mihai Cârstea, Dan Munteanu, Nelu Predoi, Trifan Sorin Ienulescu şi Răzvan Paul Mihăescu îşi vor prezenta lucrările inspirate de poetul naţional, în cadrul aceluiaşi eveniment cultural, bibliofilul Ion C. Rogojan urmând a pune la dispoziţia vizitatorilor mai multe cărţi rare, manuscrise, tablouri, litografii şi obiecte legate de marele poet român şi de epoca în care acesta a trăit şi creat.

„Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României.

Cu acest prilej a fost prezentată triada volumelor „Eminescu.Viaţa”, „Eminescu şi Romantismul german” şi „Eminescu. Creaţie şi Cultură”, realizate în coerenţa unui obiect editorial unitar, în concepţia grafică a profesorului, graficianului şi omului de carte Mircia Dumitrescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, iniţiatorii susţinând că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, ziua culturii a fost fixată în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camoes. Mai mult, autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

„Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Menţionăm faptul că în Italia, de ziua lui Dante, în toate oraşele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri publice, târguri de carte etc”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.

Prin această lege, posturile publice de radio şi televiziune sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul.

Sursa: Agerpres

25
/04
/15

CRONICĂ DE FILM Aflat sub interdicția de a realiza filme, de a vorbi cu media străine și de a părăsi Iranul, Jafar Panahi sfidează de câțiva ani prima măsură împotriva sa și continuă să regizeze - clandestin și independent. Cu cel mai recent film, „Taxi”, a câștigat Ursul de Aur.

24
/04
/15

Corul de Copii Radio, un ambasador artistic al României peste hotare, invitat frecvent la festivaluri internaţionale şi implicat în diferite proiecte culturale în ţară şi în străinătate, împlineşte în acest an 70 de ani de existenţă.

24
/04
/15

În 27 aprilie se împlinesc 100 ani de la dispariția compozitorului Aleksandr Skriabin: nu mă iluzionez crezând că sunt prea mulți cei care au auzit vreodată de Aleksandr Skriabin, deși el este unul dintre cei mai importanți și interesanți compozitori care au trăit la granița secolelor al XIX-lea și XX.

24
/04
/15

Folkul alternativ și gospelul se instalează în premieră pe 26 aprilie la Silver Church, prin trupa americană Wovenhand, care-și lansează al șaptelea album, „Refractory Obdurate”.

24
/04
/15

Prima ediţie a Festivalului Internaţional al Lumii Spotlight a început, joi seară, în Bucureşti, locuitorii Capitalei fiind invitaţi să admire timp de trei zile diverse lucrări artistice, instalaţii, sisteme de iluminare arhitecturală şi videomapping-uri, prezentate pe Calea Victoriei, între Biblioteca Centrală Universitară şi Piaţa Naţiunilor Unite

23
/04
/15

CRONICĂ DE FILM Bazat pe o piesă de August Strindberg și scris și realizat de cunoscuta actriță (și, ocazional, regizoare) norvegiană Liv Ullmann, „Miss Julie” („Domnișoara Julie”) funcționează cel mai bine în momentele de (aparentă) farsă.

23
/04
/15

Astăzi, de la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona (terasă) din Bucureşti, va avea loc un dialog cu Aurora Liiceanu pornind de la volumele Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor şi Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, apărute recent la Editura Polirom, şi în format digital, în Seria de autor ce îi poartă numele.

23
/04
/15

TV5MONDE difuzează, în această seară, de la ora 19.30, un interviu în exclusivitate acordat de Brigitte Bardot. Este prima apariție televizată din ultimii 12 ani a acestei controversate actriţe – “icoană absolută”, un interviu „fără tabuuri și concesii”, cum anunţă realizatorii francezi.