Ziua Internaţională a Limbii Materne
https://www.ziarulmetropolis.ro/ziua-internationala-a-limbii-materne/

În fiecare an, la 21 februarie, se celebrează Ziua Internaţională a Limbii Materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume.

Un articol de Petre Ivan|21 februarie 2017

Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost anunţată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 şi a fost recunoscută de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin aceeaşi rezoluţie prin care 2008 a fost declarat Anul Internaţional al Limbilor.

Evenimentul se sărbătoreşte în fiecare an din februarie 2000 pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică şi multilingvismul. Data semnifică ziua din 1952 în care studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bangali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost ucişi de poliţie la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.

Cele mai puternice instrumente de conservare a patrimoniului mondial material şi imaterial

În Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua internaţională a limbii materne. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare.

Limba maternă şi cultura sunt componente esenţiale în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi.

Există obiceiuri, există tradiţii care se păstrează şi se transmit mai departe, dar limba maternă se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală.

Limbile sunt cele mai puternice instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial.

Toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi să inspire, totodată, solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

3.000 de limbi vor dispărea în acest secol

Potrivit www.unesco.org, se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârşitul acestui secol. Odată cu dispariţia limbilor şi a documentelor nescrise, omenirea va pierde nu numai o bogăţie culturală, dar şi importante cunoştinţe milenare încorporate în limbile indigene.

Cu toate acestea, acest proces nu este nici inevitabil, nici ireversibil. Implementarea de politici lingvistice bine planificate pot consolida eforturile continue ale vorbitorilor comunităţilor în vederea menţinerii sau revitalizării limbilor materne pentru a le transmite viitoarelor generaţii.

Foto: Ziua Internaţională a Limbii Materne – facebook

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.