Lectia de violoncel, lecţia de teatru a lui Radu Beligan
http://www.ziarulmetropolis.ro/lectia-de-violoncel-lectia-de-teatru-a-lui-radu-beligan/

La 95 de ani, Radu Beligan este impecabil pe scenă, într-un spectacol pe care îl numeşte „cântecul său de lebădă“. „Lecţia de violoncel“, premiera anului în România, este un efort de creativitate al unei echipe de elită.

Un articol de Teodora Gheorghe|17 Decembrie 2013

CRONICA DE TEATRU Spectacolul pus în scenă de regizorul Felix Alexa a avut premiera pe 16 decembrie 2013, la Teatrul Metropolis din Bucureşti. Mona Radu a scris piesa special pentru Radu Beligan şi pentru fiica lui, Lamia. În „Lectia de violoncel“, arcuşul se plimbă frenetic de-a lungul singurătăţii, conturând o melodie tristă. Iubirea se clădeşte dintr-o suită de note false, în acordurile instrumentului devenit un surogat nereuşit al fericirii.

După o căsnicie de 20 de ani, politicianul George (Radu Beligan) şi soţia sa Eva (Lamia Beligan) împart aceeaşi felie de amărăciune, în faţa televizorului. Îi despart două decenii de vise închistate şi cinism istovitor. În aer pluteşte o dezamăgire cruntă, ajunsă la apogeu. Infidelitatea soţului trezeşte în Eva dorinţa de a-şi reafirma feminitatea. Ea îl anunţă pe George că a primit un rol într-un film american. Condiţia – să înveţe să cânte la violoncel în trei luni de zile.

Agasată de indiferenţa ostentativă a omului pe care a obosit să-l iubească în van, Eva crede că a găsit cheia frământărilor ei în persoana timidului profesor de violoncel Radu (Marius Manole). Singura problemă ar fi că Radu este oarecum căsătorit cu Gabriela (Rodica Ionescu) şi mai are şi doi copii.

Pasiunea se naşte stângaci, apoi îşi ia avânt, pe măsură ce lecţiile se complică. Eleva îşi învaţă mentorul că dragostea nu cunoaşte limite (muzicale). Talentul se transformă în ultimul ingredient necesar reţetei de succes sortite oricum eşecului. Violoncelul, martorul când zgomotos, când mut al idilei interzise, reprezintă o extensie a dorinţelor latente care aşteaptă prilejul eliberării.

Simbol al senzualităţii descătuşate, instrumentul este totodată complicele de încredere al Evei, mascându-i adesea trupul, dar şi intenţiile. Evoluţia poveştii amoroase este marcată ingenios de intermezzouri muzicale ce anticipează următoarea mişcare de pe tabla de şah al iubirii.

Radu Beligan întruchipează un personaj machiavelic şi o face împrumutându-se pe sine rolului cu acelaşi sârg actoricesc ce l-a însoţit în cariera sa fenomenală. George este păpuşarul cinic ce mânuieşte din umbră dansul celor două marionete, Eva şi Radu. Când se plictiseşte, le împachetează la loc în cutie şi zâmbeşte satisfăcut.

Sarcasmul său ascunde o gelozie virulentă, camuflată însă cu abilitate de tonul visător, aproape de basm, pe care îşi deapănă replicile înţepătoare. La 95 de ani, Radu Beligan păşeşte anevoie pe scenă, sprijinit de zeci de ani de carieră. Adoră fiecare cuvânt pe care îl rosteşte. Umorul lui nu se teme de modernitate, pentru că Radu Beligan ştie să râdă frumos în orice secol.

„Are o disciplină de fier şi o voinţă depăşite doar de pasiunea sa pentru teatru”, îl descrie regizorul Felix Alexa pe maestru.

Lectia de violoncel

Scenă de la repetiţii, cu echipa spectacolului „Lectia de violoncel“

Lamia Beligan conturează pătimaş dualitatea personajului său, dovedind că străbate cu graţie drumul actoriei, pe urmele tatălui ei. Eva este o femeie între două vârste: a singurătăţii şi a trădării. Ea se impune şi îşi strigă drepturile cu aceeaşi lejeritate cu care îl seduce pe Radu. Deşi îşi critică soţul pentru fortăreaţa de nepăsare în care s-a autoexilat, Eva devine victima propriilor acuze.

Marius Manole atinge corzile iubirii cu sensibilitate şi emoţie în rolul profesorului aflat la prima abatere dintr-o căsnicie sufocantă. Gesturile îi trădează nesiguranţa, acompaniată negreşit de o adorabilă neîncredere în sine. Sub apăsarea emoţiilor, îşi frământă palmele, căutând să evadeze din propria vinovăţie, ca un copil care-şi aşteaptă pedeapsa pentru pozna săvârşită.

Naivitatea lui Radu se completează perfect cu jocul energic al Rodicăi Ionescu, care a jucat la premieră (actriţa împarte acest rol cu Tania Popa). Ea este doza revitalizantă de haz strecurată în peisajul tragic-comic al piesei. Gabriela este soţia pragmatică pentru care lumea interioară a soţului este la fel de străină ca şi infidelitatea acestuia. Atitudinea tranşantă, de războinică a gospodăriei, demonstrează cine poartă pantalonii în casă.

Scenografia Ninei Brumuşilă respectă decorul claustrant întâlnit în spectacolele lui Felix Alexa. Personajele se găsesc prizoniere într-un pătrat amoros ce le ştirbeşte libertatea de acţiune. „Pereţii“ acţionează ca element de delimitare spaţială, sugerând în acelaşi timp interiorizarea pasiunii.

„Pentru toate acestea şi pentru multe altele, pot numi «Lecţia de violoncel» mon chanson de cygne, un cântec pe care sper că o să-l cânt multă vreme”, mărturiseşte Radu Beligan. Noi îi dorim să ne încânte cu multe alte astfel de cântece, pe muzica genialităţii care i-a adus un loc binemeritat în Cartea Recordurilor.

INFO

Teatrul Metropolis, Bucureşti (Str. Mihai Eminescu, nr. 89, sector 2)

Lecţia de violoncel, de Mona Radu

Regia: Felix Alexa

Scenografia: Nina Brumuşilă

Cu: Radu Beligan, Lamia Beligan, Marius Manole, Tania Popa/Rodica Ionescu

Rating: ●●●●●

Foto din Lectia de violoncel – Maria Ștefănescu

28
/06
/16

O idee greu de suportat pentru englezi: dincolo de un anume punct, precis delimitat în timp (1966, anul în care au devenit campioni mondiali, pe teren propriu, graţie unui arbitru sovietic lovit brusc de miopie), istoria fotbalului lor nu a mai fost reală.

28
/06
/16

A treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! omagiază cinematografia poloneză, prin prezentarea a câte trei filme ale regizorilor Krzysztof Kieslowski şi Wojciech Smarzowski. În 2016 se împlinesc 75 de ani de la naşterea şi 20 de ani de la moartea lui Krzysztof Kieslowski (1941-1996), unul dintre cei mai influenţi regizori polonezi.

28
/06
/16

Când am pășit timid către lumea filmului, unul dintre primii actori care m-au cucerit a fost Bud Spencer. Aveam vârsta ideală să fiu fascinat de Piedone. Oferta filmelor care rulau din când în când în sala de sport a școlii din satul meu cuprindea puține titluri, câteva filme cu haiduci, două – trei cu arte marțiale și celebra serie cu Piedone (în Egipt, Hong – Kong, Africa sau unde mai voia el să fie).

28
/06
/16

Aseară, la ora la care Giorgio Chiellini marca pentru Squadra Azzurra în meciul contra Spaniei, din optimile de finală ale Europeanului, actorul italian Bud Spencer, faimos pentru rolul personajului Piedone, murea într-un spital din Roma, la vârsta de 86 de ani. Fost sportiv de performanţă, "Piedone" a fost primul italian care a reuşit să înoate pe distanţa de 100 de metri în stil liber în mai puţin de un minut şi a participat la Jocurile Olimpice din 1952 si 1956.

27
/06
/16

Noul proiect cinematografic al lui Radu Jude, un documentar dedicat colecției Costică Acsinte , combină aproximativ 2000 de fotografii din cele 7500 ale colecției lui Acsinte și diverse materiale din Arhiva Națională de Filme și din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune. Născut la 4 iulie 1897, în comuna Perieți, județul Ialomița, Costică Acsinte este unul din eroii Primului Război Mondial.

27
/06
/16

Cu un program impresionant – Concertul nr.5 « Imperialul » și Simfonia nr. 7 de Bruckner -, Orchestra simfonică a Filarmonicii bucureștene, dirijorul german Gerd Schaller și pianistul israelian Alon Goldstein închid, joi 30 iunie și vineri 1 iulie, o stagiune care a cunoscut multe momente de vârf.

27
/06
/16

Un star american, la București, pentru o singură seară. Chris Noth, cunoscut pentru rolurile din serialele „Lege și ordine”, „Sex and the City" , „The Good Wife" a venit ieri la Teatrul Metropolis ca să vadă spectacolul „Paganini”, regizat de prietenul său, Mick Davis.

27
/06
/16

În urmă cu un secol, în noaptea de 27 spre 28 iunie (1916), în camera-atelier de la parterul casei sale de pe actuala stradă Mendeleev, se stingea din viaţă pictorul Ştefan Luchian. Era casa pe care reuşise să o cumpere din banii câştigaţi de pe urma profesiei sale de „proletar al penelului” sau de „zugrav” după cum singur se definea.

27
/06
/16

Isabelle Adjani, sex simbol al anilor 80, împlineşte astăzi 61 de ani. Adjani s-a născut într-un cartier de imigranți de la marginea Parisului. La 17 ani a fost acceptată la prestigioasa instituţie teatrală Comedia Franceză cu care semneaza un contract pe 20 de ani. Tot qstăzi îşi serbează ziua de naştere şi actorul american Tobey Maguire (41 de ani), pentru cinefilii mai tineri, interpretul personajului Spider-Man / Omul-păianjen...

26
/06
/16

„Într-o vale îndepărtată din Iugoslavia, se pare că locuitorii au abolit hazardul, graţie unei aruncări speciale de zaruri”. Am citit asta undeva, nu mai ştiu unde, după cum nu sunt sigur nici dacă asta e forma exactă a citatului sau doar o aproximare personală. Oricum, capturează esenţialul. Ce ştiu însă cu precizie e că respectiva vale nu era pe teritoriul Croaţiei de azi. Dacă era, meciul cu Portugalia ar fi fost o formalitate.

26
/06
/16

Bucureştiul, oraş de câmpie, dezvoltat haotic, fără socoteală, arareori şi-a marcat pentru veşnicie cimitirele. Morţii au fost îngropaţi în jurul bisericilor ori pe la margine, în mahalale; mulţi din ei au fost uitaţi şi meniţi să urmeze vorba biblică: „din pământ te-ai întrupat, în pământ ai să te întorci”.

26
/06
/16

Germania are grația unui zid de beton în care se reped berbeci mai mari sau mai mici. Nu se mișcă, nu se emoționează, nu are regrete, doar suferă de o eficiență care unor latini le creează instantaneu vertijuri. Ultimul berbecuț care s-a înfit cu capul în perete a fost echipa Slovaciei. Trosc, poc, pac, de trei ori și cazul a fost rezolvat. „Altul mai gras, că pe asta l-am ras”, cum spunea un tip care împărțea dreptatea pe stradă, fără ca cineva să-i solicite ajutorul.

26
/06
/16

Eram la cină, cu nişte amici, pe Champs-Elysees, când mi-a parvenit vestea tristă a eliminării Croaţiei. A fost singura echipă de la acest Euro-peltea pe care am adorat-o, care m-a impresionat şi ale cărei evoluţii din faza grupelor mi-au zdrobit creierii. A fost naţionala pe care,dincolo de raţiuni si afinităţi, mi-am dorit să o văd jucând cu trofeul pe masă la Saint-Denis.

Page 1 of 52812345...102030...Last »