Teatrul Evreiesc de Stat, „salvat” prin umor
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-evreiesc-de-stat-salvat-prin-umor/

„E o căldură aici de îngheaţă apa/Să vezi cum e în teatru”, a fost una dintre replicile care s-au auzit luni, în faţa Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti. Aproximativ 100 de persoane au asistat la „Mazl Tov… and justice for all” – eveniment organizat pentru susţinerea instituţiei culturale – alături de actori, ignorând frigul, şi bucurându-se din plin de spectacol.

Un articol de Petre Ivan|11 februarie 2014

„E o căldură aici de îngheaţă apa/Să vezi cum e în teatru”, a fost una dintre replicile care s-au auzit luni, în faţa Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti. Aproximativ 100 de persoane au asistat la „Mazl Tov… and justice for all” – eveniment organizat pentru susţinerea instituţiei culturale – alături de actori, ignorând frigul, şi bucurându-se din plin de spectacol.

Luni, de la ora 18.00, în faţa Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală s-au strâns, cu mic cu mare, persoane dornice să urmărească un spectacol în aer liber şi să contribuie, pe cât posibil, la mediatizarea problemelor cu care se confruntă instituţia, notează Mediafax.

Muzica şi dansul au fost elementele de bază în spectacolul susţinut în faţa teatrului, iar jocul actoricesc i-a făcut pe cei prezenţi să ignore frigul de afară, să se bucure alături de artişti şi să aplaude.

Glume de-a dreptul înduioşătoare au „condimentat” spectacolul şi au adus zâmbete pe buzele spectatorilor.

Teatrul Evreiesc de Stat

Nu au lipsit nici replicile care au făcut, subtil, trimitere la situaţia în care se află teatrul: „E o căldură aici de îngheaţă apa/ Să vezi cum e în teatru”.

Preţ de mai bine de o oră, spectatorii au gustat umorul evreiesc şi s-au lăsat cuceriţi de cântecele tradiţionale pline de voioşie.

În plus, actorii au coborât de pe scena improvizată în faţa clădirii teatrului şi i-au invitat pe cei prezenţi la dans.

La finalul spectacolului, Maia Morgenstern a precizat că vor juca din nou în teatru de îndată ce se va rezolva situaţia clădirii avariate.

Teatrul Evreiesc de Stat

Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat

O bucată de 80 de metri pătraţi din acoperişul Teatrului Evreiesc de Stat s-a desprins, pe 25 ianuarie, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, pompierii intervenind atunci timp de câteva ore pentru remedierea situaţiei.

Foto cu Teatrul Evreiesc de Stat şi Maia Morgenstern – wikipedia, facebook, Teatrul Evreiesc de Stat

09
/02
/17

E interesant cum karma pieselor și a spectacolelor de teatru se împletește uneori cu viața, în modalități pe care nici autorul piesei, nici cei care au pus în scenă spectacolul, nu au anticipat integral. Am văzut spectacolul Teatrului de Comedie, ”Suflete moarte” de Gogol (în dramatizarea unui alt rus genial, Bulgakov, și versiunea scenică și regia lui Vlad Cristache) în această perioadă cu profunde mișcări tectonice social-politice în România.

09
/02
/17

Biletele individuale pentru Festivalul Internațional "George Enescu" se pun în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10,00, în rețeaua Eventim. Peste 3.000 de artiști din întreaga lume vor fi prezenți la București și în alte șapte orașe din țară, în cadrul a 80 de evenimente, la ediția 2017 a Festivalului Enescu (2 - 24 septembrie).

09
/02
/17

"Dansul este o sculptură cinetică, pentru că trupul balerinului adună în el toată tensiunea mişcării. Artistul coregraf este un compozitor al vieţii în mişcare ." - Maestrul Oleg Danovski. În urmă cu un secol, într-o zi de 9 februarie (1917) se năștea, în localitatea Vosnesensk din Ucraina, coregraful și balerinul Oleg Danovski.

09
/02
/17

Teatrul Naţional şi Ţăndărică sunt teatrele bucureştene care au vândut cele mai multe bilete în 2016, potrivit cifrelor obţinute de Agenţia de presă News.ro de la mai multe instituţii de profil din Bucureşti. TNB-ul a vândut, anul trecut, 160.000 de bilete, la care se adaugă alte câteva zeci de mii de invitaţii la spectacolele sale.

09
/02
/17

Astăzi începe cea de-a 67-a editie a Berlinalei. România participă în competiţia principală cu lungmetrajul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, câștigătorul unui Urs de Aur, cu „Poziția copilului” (2013).

08
/02
/17

21 de lungmetraje de ficțiune, 15 documentare și 52 de scurtmetraje au intrat oficial în cursa pentru nominalizările la Premiile Gopo 2017. Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat industriei cinematografice din România, va avea loc pe 21 martie 2017, în București.

08
/02
/17

Luna februarie aduce o nouă premieră pe scena Operei Comice pentru Copii, musicalul Micuța Dorothy, de Marius Țeicu, în regia Antoanetei Cojocaru, pe libretul Silviei Kerim. Premiera are loc sâmbătă, 11 februarie, de la ora 17:00, și duminică, 12 februarie, de la ora 11:00, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii.

08
/02
/17

INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivașcu, propune, la zece ani de la înființare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectați de maeștri ai scenei românești de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

08
/02
/17

Ambasada Republicii Islamice Iran și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează vineri, 10 februarie, de la ora 14.30, la Sala de Sticlă din Șoseaua Kiseleff nr. 30, vernisajul expoziţiei de artă persană și artizanat organizată în cadrul programului Zilele Culturii Iraniene în România.

08
/02
/17

Editura Humanitas Fiction lansează, astăzi, de la ora 19.00, la Librăria din Cişmigiu, volumul de nuvele istorice Firmanul orb de Ismail Kadare, recent publicat în colecţia Raftul Denisei. La eveniment participă scriitorii Ana Barton şi Vlad Zografi, traducătorul Marius Dobrescu şi editorul Denisa Comănescu.

07
/02
/17

Corul „Preludiu” condus de maestru Voicu Enachescu concertează în proiectul Clasic e fantastic. Cum să înţelegem muzica. Evenimentul va avea loc duminică, 19 Februarie 2017, între orele 11:00 – 13:00, la Sala Mare a Ateneului Român.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.