Teatrul Nottara – 36% dintre bucureşteni merg la teatru cel puţin o dată pe an
http://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-nottara-36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat, la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

Un articol de Andrada Văsii|29 Noiembrie 2013

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

„Publicul bucureştean de teatru” este primul studiu de acest gen realizat după 1989, rezultatele acestuia fiind anunţate miercuri, în conferinţa de presă care a avut loc în sala „George Constantin” a Teatrului Nottara. Studiul a fost realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS.

La conferinţă au participat criticul de teatru Marinela Ţepuş, directoare la Teatrul Nottara şi sociologul Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS. De asemenea, la conferinţă au fost prezenţi reprezentanţii departamentului Secretariat literar din teatrele bucureştene.

„Am făcut acest studiu la sfârşitul lui 2012, cu prelungire în 2013, dintr-o necesitate. Prima necesitate era aceea că, în fiecare raport de activitate, conform noii legi, trebuie să menţionăm studiile pe public şi mi se pare firesc să avem asemenea studii de opinie, pentru că noi facem spectacole, obiectul muncii noastre sunt spectacolele, dar spectacolele nu sunt făcute pentru noi, ci sunt făcute pentru public”, a spus Marinela Ţepuş, directorul Teatrul Nottara.

„De asemenea, am recurs la acest sondaj şi pentru că, din ’90 încoace, referitor la Teatrul Nottara, o parte mare a breslei consideră, şi scrie, şi spune că suntem un teatru de bulevard. Multă vreme, actorii s-au simţit cumva ofensaţi, spunând că, dacă suntem pe bulevard, nu înseamnă că suntem de bulevard”.

Proiectul de cercetare realizat pentru Teatrul Nottara a inclus mai multe studii, printre care obiceiurile şi preferinţele publicului bucureştean de teatru şi obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara.

585.500 de oameni pentru studiul comandat de Teatrul Nottara

Pentru realizarea studiului au fost completate 800 de chestionare prin metoda CATI (interviuri prin telefon asistate de calculator), în perioada 11 – 19 decembrie 2012. Populaţia ţintă a fost formată din persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti. Toţi respondenţii au fost selectaţi în mod aleatoriu dintr-o listă exhaustivă de numere de telefon generată aleatoriu de calculator (atât utilizatori de telefonie mobilă, cât şi utilizatorii de telefonie fixă), din cele şase sectoare ale Bucureştiului.

Aşadar, în ceea ce priveşte notorietatea, atât la cea spontană – când respondenţii au fost rugaţi să menţioneze ce teatre din Bucureşti cunosc, indiferent dacă le-au frecventat vreodată sau nu -, cât şi cea asistată – când respondenţilor li s-a dat o liste cu teatrele din Bucureşti şi au fost rugaţi să spună de care dintre ele au auzit -, pe primul loc s-a situat Teatrul Naţional “I. L. Caragiale”, urmat de Teatrul Nottara şi Teatrul Bulandra.

Citiţi şi: Andi Vasluianu, în spectacolul „Un pic prea intim“, montat de Cristian Juncu la Teatrul Nottara

În funcţie de ritmicitatea cu care au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene au fost grupate astfel: Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (40%), Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% – 24%) şi Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic (10% – 18%).

Un număr relativ mare dintre persoanele intervievate (36%) au declarat că au mers la teatru în ultimul an. Asta ar însemna aproximativ 585.500 de bucureşteni în vârstă de 18 ani şi peste (este vorba de persoane, numărul de spectatori este mai mare, întrucât unele persoane au mers de mai multe ori la teatru), notează Mediafax.

Teatrul Nottara

Spectacolul D’ale noastre – TNB

De asemenea, în funcţie de frecvenţa cu care merg la teatru, spectatorii pot fi grupaţi în trei categorii: spectatori frecvenţi (au mers la teatru cel puţin o dată în ultima lună) – 15,2%; spectatori ocazionali (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimele trei luni) – 33,9%; spectatori rari (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimul an) – 49,5%.

Concluzia ar fi că un număr destul de mare de bucureşteni merg la teatru (comparabil cu situaţia din alte capitale europene), dar jumătate dintre ei merg foarte rar, iar o treime, doar ocazional.

Motivul principal pentru care bucureştenii au declarat că nu merg la teatru a fost lipsa timpului (67,1%), iar 20,8% dintre respondenţi au declarat că nu merg la teatru pentru că biletele sunt prea scumpe.

De asemenea, 48% dintre respondenţi au spus că merg la teatru în weekend, în timp ce 31% au spus că merg în zilele lucrătoare. Potrivit lui Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, vizionarea spectacolelor de teatru nu este percepută ca o activitate de petrecere a timpului liber, ci ca o activitate culturală. Acesta a precizat că, în urma sondajului efectuat, s-a constatat că mare parte dintre cei care merg la teatru sunt tineri.

Dominantele profilului spectatorilor de teatru sunt următoarele: public tânăr şi matur, uşor masculinizat, studii superioare, venituri de peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet. Majoritatea covârşitoare a consumatorilor de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri.

Aceştia preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat, unde se joacă piese de genuri diferite. În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste două treimi dintre spectatori preferă comedia. Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului, doar o proporţie foarte mică de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.).

Cel mai important criteriu pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru îl reprezintă actorii: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă. Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi (54%). O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol este acordată de spectatori regizorilor (49%) şi teatrului unde se joacă piesa respectivă (43%).

A doua parte a conferinţei a prezentat alte detalii din studiu despre Teatrul Nottara referitoare la ultimul spectacol de teatru vizionat, spectacole preferate, profilul spectatorilor care merg la Nottara.

Pentru realizarea acestui studiu s-au completat 531 de chestionare prin metoda CAPI (faţă în faţă cu respondentul, în incinta Teatrului Nottara), în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013.

Populaţia-ţintă a fost alcătuită din persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti, care vizionează spectacole la Teatrul Nottara. Interviurile cu spectatorii Teatrului Nottara s-au realizat prin interceptarea acestora, fie la casa de bilete, fie înainte sau după spectacol.

Potrivit rezultatelor studiului, Teatrul Nottara nu are o imagine clar conturată în percepţia publicului. Cu mici diferenţe, imaginea sa este disipată pe trei profiluri diferite: teatru de artă, teatru de comedie şi teatru de bulevard. Principalele atribute prin care teatrul este individualizat, în comparaţie cu alte teatre sunt: repertoriul variat, amplasarea în oraş, atmosfera caldă, intimă şi trupa de actori (inclusiv cei tineri), notează Mediafax.

Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Teatrul Nottara. Dominantele profilului spectatorilor care merg la Nottara sunt următoarele: mai multe femei, o medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru, studii superioare, venituri peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet.

Foto credit: TNB, Teatrul Nottara

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

07
/12
/16

„La UNTEATRU, luna decembrie e o lună ca oricare altă. Tot cu cadouri, tot cu mult teatru, cu multă muzică, tot cu bucurie și amintiri minunate. Sperăm că ultima lună din an să fie plină de daruri din care să facem și noi parte. Fă-ți cadou o experiență!” - iată provocarea lansată de Andreea și Andrei Grosu, regizori și fondatori UNTEATRU.

07
/12
/16

Proiecția filmului „Biserici de lemn din România – un documentar”, va avea loc joi, 15 decembrie, de la ora 12, la Cinemateca Eforie din București. Filmul se proiectează în cadrul celei de-a XI-a ediții a IPIFF – „Festivalul Indie al Producătorilor de Film Independenți”.

07
/12
/16

Anul 2099, toamna târziu, la o şcoală din Bucureşti (în continuare capitala României, cele mai apropiate capitale ale unor state vecine sunt Viena şi Moscova) mai mulţi adolescenți discută, la ora de istorie, despre eroii neamului din ultimele două secole.

06
/12
/16

Iubitorii de carte sunt invitați în această seară (5 decembrie), de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanului “Inocenţii” de Ioana Pârvulescu. Alături de autoare vor fi prezenţi: Adriana Bittel, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu şi Lidia Bodea. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

06
/12
/16

Pentru a celebra aniversarea a 60 de ani de existenţă, Comisia Naţională a României pentru UNESCO organizează proiectul „Porţi deschise la CNR UNESCO”. În cadrul acestuia, se vor desfăşura, la sediul din str. Anton Cehov nr. 8, până pe 15 decembrie, o serie de evenimente care să aducă în atenţia publicului rolul UNESCO în promovarea colaborării între naţiuni prin cultură, educaţie, ştiinţă, comunicare şi informare.

Page 1 of 57712345...102030...Last »