115 ani de la moartea pictorului Paul Gauguin
https://www.ziarulmetropolis.ro/115-ani-de-la-moartea-pictorului-paul-gauguin/

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?” („Când te vei căsători?”), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziţionat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an şi jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.

Un articol de Petre Ivan|8 mai 2018

Clasificat ca artist post-impresionist, sintetizator şi simbolist, Paul Gauguin (Eugene Henri Paul Gauguin) este cunoscut astăzi pentru relaţia sa creativă turbulentă cu colegul său artist Vincent van Gogh şi pentru exilul său auto-impus în Tahiti.

În căutarea vieţii într-un mediu sălbatic, Gauguin a călătorit mai departe decât orice alt artist din zonele urbane în urmărirea acestui scop, devenimd astfel o figură romantică, întruchiparea unui artist ca un rebel împotriva societăţii.

Paul Gauguin s-a născut la Paris, la 7 iunie 1848, şi a fost fiul lui Clovis Gauguin, un editor republican, şi al soţiei acestuia, Aline Marie Chazal. În 1849, activităţile politice ale tatălui său au forţat familia să plece în exil în Peru, unde tatăl său a murit pe drum. Familia sa a stat în Lima timp de patru ani înainte de a se întoarce în Franţa în 1855. Familia Gauguin avea la origini colonişti spanioli, care s-au aşezat în America de Sud.

În 1865, Paul a devenit marinar, petrecându-şi următorii trei ani călătorind între Franţa şi America de Sud, precum şi în jurul lumii. În 1868, Paul s-a înrolat în forţele flotei militare franceze, dar renunţă după încheierea Războiului franco-prusac. Şi-a luat o slujbă de agent de bursă la Paris.

Primele desene realizate de Gauguin datează din 1871. În timp ce lucra la bursă, l-a întâlnit şi s-a împrietenit cu Claude-Emile Schuffenecker, un funcţionar, care împărtăşea interesul lui Paul pentru pictură, începând amândoi să studieze pictura la Academia Colarossi.

În 1873, Gauguin s-a căsătorit cu daneza Mette Sophie Gad, cu care a avut cinci copii. În 1874, Gauguin l-a întâlnit pe Pissaro, care l-a introdus în cercul artiştilor impresionişti. Afacerile sale prospere de la bursă i-au adus venituri confortabile, cu care artistul şi-a cumpărat numeroase picturi semnate de artiştii impresionişti, formând o aparte colecţie personală.

Debutul său în cadrul unui Salon expoziţional a avut loc în 1876. Gauguin a expus picturi şi sculpturi alături de artişti impresionişti şi independenţi în expoziţiile din 1879, 1880 şi 1882. Lucrările din această perioadă sunt apropiate de impresionism. La început, artistul a fost influenţat de Pissaro, şi mai târziu de Cezanne. Dar, încetul cu încetul, Gauguin s-a rupt de impresionism, adoptând un stil mult mai îndrăzneţ – simplificări radicale ale desenelor, culori pure, luminoase, caracterul ornamental al compoziţiei şi o deliberată planitate a picturilor, dezvoltând un stil care s-a numit ”simbolism sintetic”.

În 1883, Gauguin a părăsit bursa şi totodată a rupt existenţa burgheză tihnită şi confortabilă. Dacă la început n-a vrut să decât să se consacre exclusiv unei activităţi pe care o practicase până atunci doar ca ”amator”, câţiva ani mai târziu visează ”să ducă viaţa unui sălbatic”, să capete noi puteri ”departe de toţi oamenii”, potrivit volumului „Istoria ilustrată a picturii” (1968). Bretania, Panama şi Martinica, Tahiti, insula Dominique din arhipelagul Marchizelor, sunt etapele fugii sale din faţa civilizaţiei şi a mizeriei.

În 1885, şi-a lăsat familia la Copenhaga, reîntorcându-se la Paris. Între 1886-1888 a lucrat în Bretania, alături de Emile Bernard, Laval şi Meyer de Haan, realizând câteva dintre cele mai expresive lucrări ale sale, precum: ”Breton Girls Dancing”, ”Pont-Aven” (1888), ”The Yellow Christ” (1889), ”Vision after the Sermon”, ”Jacob Wrestling with the Angel” (1888).

În 1888, l-a întâlnit pe Vincent van Gogh, cu care a pictat la Arles. Dezamăgit de impresionism, el încearcă sentimentul că modul tradiţional de pictură european a devenit prea imitativ şi lipsit de profunzime simbolică. Prin contrast, arta africană şi asiatică îi apărea plină de simbolism mistic şi vitalitate. De la impresionişti nu mai păstrează decât paleta, şi nu folosind-o pentru restabilirea efectelor de lumină, ci pentru a-şi exprima sentimentele, gândurile, potrivit volumului „Istoria ilustrată a picturii” (1968).

În 1891, Gauguin, frustrat de lipsa de recunoaştere a conaţionalilor săi, a plecat spre tropice, încercând să scape de civilizaţia europeană şi de ”tot ce este artificial şi convenţional”. Ajunge în Tahiti, unde începe să scrie cartea autobiografică ”Noa Noa”, care a fost publicată în 1897. A trimis multe lucrări la Paris, chiar dacă era grav bolnav, unde s-a întors, după doi ani. În 1894, şi-a luat rămas bun de la Copenhaga, iar în 1895 a plecat în Tahiti pentru a doua oară.

Doborât de boală, depresie şi probleme financiare, în 1898, a avut o tentativă de sinucidere. Cu toate acestea, Gauguin a realizat numeroase capodopere, reprezentative, precum ”D’ou venons nous? Que sommes-nous? Ou allons-nous?” (”De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?”, 1897) şi ”Gold of Their Bodies” (”Aurul corpurilor lor”, 1901).

În 1900, după un contract cu Vollard, un comerciant parizian, situaţia sa financiară s-a îmbunătăţit, însă sănătatea sa era ireversibil afectată. În 1901, s-a mutat din Tahiti la Atuona, Insulele Marchize, unde culorile folosite de artist au devenit abundente, realizând picturi în care a folosit rozul şi movul – ”Horsemen on the Beach” (1902) şi ”The Call” (1902).

S-a stins din viaţă la 8 mai 1903. Popularitatea şi cererea pentru lucrările semnate de Gauguin au crescut la scurt timp după moartea acestuia.

Foto: Paul Gauguin – facebook

07
/03
/21

Muzeul Municipiului București organizează de opt ani evenimente dedicate celei de-a noua arte: banda desenată. Seria expozițiilor „Maeștri ai benzii desenate românești” revine cu expoziția „Haplea – bandă desenată interbelică”, partea a II-a, deschisă la Casa Filipescu Cesianu. Din 3 martie, ea se poate vizita până pe 30 aprilie 2021.

04
/03
/21

Ziarul Metropolis vă recomandă: un film cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două tablouri despre lumea de azi dintr-o galerie bucureșteană, un festival de muzică clasică la Iași, un roman plin de mister al unei tinere scriitoare britanice și cartea unui istoric optimist care-și propune să redea speranța.

24
/02
/21

Începând cu data de 1 Martie 2021, spațiul expozițional din Foaierul Media al TNB (aripa dinspre Intercontinental) se va anima din nou, găzduind o amplă expoziție cu lucrările artistului ION OLARU, scenograful-pictor, autorul a zeci de scenografii de televiziune, de teatru, dar și de scenografie pentru filme de animație, totodată pictor, făuritor de icoane sau de surprinzătoare ”micro-monumente ale armoniei universale”(cf. Corneliu Antim, critic de artă), elaborate dintr-un material inedit… tărtăcuța!

23
/02
/21

Pășiți într-o lume de peisaje vibrante, fotografii asociate cu elemente chimice, refractografii și obiecte vopsite cu Vantablack, cel mai negru negru, odată cu prima expoziție personală a lui Mihai Plătică la Gaep. Desfășurată pe ambele etaje ale galeriei, Alpher-Bethe-Gamow va putea fi vizitată între 6 martie și 8 mai 2021.

23
/02
/21

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Arbor Institute for Culture, vă invită să descoperiți sau să redescoperiți expoziția „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“, noua expoziție virtuală găzduită pe Theopen-art.com, prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală din Republica Moldova și România.

23
/02
/21

Galeria Sector 1 inaugurează programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

18
/02
/21

Muzeul Național de Artă al României și Centrul Național de Artă „Tinerimea Română" vă oferă vineri, 19 februarie,  „Concertul extraordinar aniversar 145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”, eveniment inspirat de dragostea sculptorului pentru muzica românească și realizat cu implicarea Ministerului Culturii.  

17
/02
/21

Galeria Estopia a deschis pe 11 februarie expoziția de grup „Innocence”, care prezintă lucrările a opt artiști – Angela Bontaș, Lucian Brumă, Andrei Ciurdărescu, Andrada Feșnic, Juhos Sándor, Sergiu Laslo, Antonina Manda și Ada Muntean. Expoziția poate fi vizitată până pe 3 aprilie.

14
/02
/21

Biografiile au întotdeauna enigmele lor. Când sunt privite prin prisma amintirii, celebre sau anonime, ființele umane nu se dezvăluie niciodată întru totul. Ion Andreescu, pictorul care a împărțit aceeași epocă cu Mihai Eminescu, este unul dintre exemple. Creator important, el rămâne totuși un necunoscut pentru posteritate.

12
/02
/21

Expoziția „Povești de iubire”, dedicată îndrăgostiților și tuturor romanticilor, va fi deschisă între 12-28 februarie în zona Peek and Cloppenburg (etaj 1) și îi va purta pe vizitatori într-o călătorie în istoria intimă a României. Tot aici, curioșii vor avea ocazia să-și facă fotografii la un panou stilizat cu expresia „Te iubesc” scrisă în peste 100 […]

11
/02
/21

Nu tot timpul lucrările de artă stau cuminți, pe pereții muzeelor și în spațiile de expunere special gândite, așteptând publicul avizat să le facă o vizită. Câteodată arta iese în stradă, face gălăgie și trage de mânecă bicicliștii, curierii și trecătorii grăbiți. Cam de acest fel sunt lucrările expuse la micuța galerie neconvențională Celula de artă, din B-dul Carol nr. 53, care a pregătit în luna februarie doua expoziții care întorc privirile.

08
/02
/21

O nouă expoziție propusă de spațiul expozițional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranță, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr și original, Giuliano Nardin, expoziție intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.