-->

Nominalizările la Premiile UNITER
https://www.ziarulmetropolis.ro/nominalizarile-la-premiile-uniter/

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER – Consiliul Director acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER, Premiul de Excelenţă „Ion Caramitru”, Premiile pentru Întreaga Activitate şi Premiile Speciale.

Un articol de Liliana Matei|14 martie 2023

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în şedinţa din data de 13 martie 2023, Senatul a decis următoarele premii:

Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU INTERFERENȚE, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Premiul pentru întreaga activitate actrițăIDA JARCSEK-GAZA

Premiul pentru întreaga activitate actor: ALEXANDRU REPAN

Premiul pentru întreaga activitate regie: LÁSZLÓ BOCSÁRDI

Premiul pentru întreaga activitate scenografieCARMENCITA BROJBOIU 

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală „George Banu”: DORU MAREȘ

PREMII SPECIALE

Premiul special acordat Televiziunii Române pentru parteneriatul strategic de 30 de ani

Premiul special pentru contribuția remarcabilă la viața multiculturală a Timișoarei:

Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, Teatrul German de Stat, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Premiul special pentru creativitate și rezistență în teatrul independent: AUĂLEU TEATRU

NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2023

Pentru a XXXI-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022.

Nominalizările pentru anul teatral 2022 sunt următoarele:

Cel mai bun spectacol

  • „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași
  • „Oedip Rege” de Sofocle, regia Declan Donnellan, scenografia Nick Ormerod, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
  • „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, Regia, scenariul, universul sonor Radu Afrim, scenografia Theodor Cristian Niculae, Teatrul de Stat Constanța

Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)

  • Declan Donnellan pentru regia spectacolului „Oedip Rege” de Sofocle, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
  • Silviu Purcărete pentru regia spectacolului „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
  • Andri Zholdak pentru regia spectacolului „Femeia mării” de Henrik Ibsen, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună scenografie

  • Dragoș Buhagiar pentru scenografia spectacolului „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
  • Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Blasted” de Sarah Kane, regia Bobi Pricop, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe
  • Danilo Zholdak pentru decorul spectacolului „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Andri Zholdak, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cel mai bun actor în rol principal

  • Claudiu Bleonț pentru rolul Harpagon din spectacolul „Avarul” de Molière, regia, versiunea scenică, lighting design, ilustrația muzicală Felix Alexa, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
  • Claudiu Mihail pentru rolul titular din spectacolul „Oedip Rege” de Sofocle, regia Declan Donnellan, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
  • Victor Rebengiuc pentru rolul titular din spectacolul „Tatăl” de Florian Zeller, regia Cristi Juncu, Teatrul Bulandra București

Cea mai bună actriţă în rol principal

  • Ada Lupu pentru rolul Beatrice Cenci din spectacolul „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
  • Éva Imre pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, inspirat din viața lui Béla Bartók și cea a lui Zoltán Kodály, pe baza unui text de Miklós Vecsei H. și a improvizațiilor ale echipei de creație, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria
  • Costinela Ungureanu pentru rolul Ellida Wangel din spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Andri Zholdak, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cel mai bun actor în rol secundar

  • Dan Pughineanu pentru rolul Marlene, amfitrion din spectacolul „Opera de trei parale”, regia, coregrafia, costumele Răzvan Mazilu, Teatrul Excelsior București
  • Theodor Șoptelea pentru rolurile din spectacolul „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, regia, scenariul, universul sonor Radu Afrim, Teatrul de Stat Constanța
  • Vlad Udrescu pentru rolul Creon din spectacolul „Oedip Rege” de Sofocle, regia Declan Donnellan, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriţă în rol secundar

  • Raluca Aprodu pentru rolul Dora Dulebov din spectacolul „Cei drepți” de Albert Camus, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București                                    
  • Cendana Trifan pentru rolul Fiica din spectacolul „Mamă” de Marta Barceló, regia Mariana Cămărășan, Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu
  • Nina Udrescu pentru rolurile din spectacolul „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, regia, scenariul, universul sonor Radu Afrim, Teatrul de Stat Constanța

Critică teatrală

  • Alina Epîngeac
  • Claudiu Groza
  • Irina Zlotea

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

  • „Carnavalul”, scenariul radiofonic de Alexa Visarion, după opera lui I.L. Caragiale, un spectacol de Alexa Visarion, Societatea Română de Radiodifuziune 
  • „Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune
  • „Văzduh” de George Gordon Byron, John M. Hull, Liviu Oros, conceptul și regia Victor Olăhuț, Cultură’n Șură

Debut

  • Irina Artenii pentru rolul din spectacolul „Rafina”, Asociația O2G, Bucureşti
  • Măriuca-Serena Bosnea pentru rolul Caterina Sergheievna Odințov, sora Anei din spectacolul „Părinți și copii” de Brian Friel, dramatizare după romanul lui Turgheniev, regia Vlad Massaci, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
  • Theodor Cristian Niculae pentru scenografia spectacolului „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, regia, scenariul, universul sonor Radu Afrim, Teatrul de Stat Constanța

Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută*

  • „Ierbar”, scenariul și regia Radu Afrim, după texte de Simona Popescu, Teatrul Naţional Târgu Mureș, Compania – „Liviu Rebreanu”
  • „Medeea: Furie”, textul și regia Radu Popescu, Teatrul Apropo București
  • „Vrabia”, textul și regia Leta Popescu, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați
09
/06
/26

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografele din întreaga țară a filmului Leonora în lumina dimineții (Leonora in the Morning Light), un biopic impresionant inspirat din viața uneia dintre cele mai fascinante figuri ale artei suprarealiste din secolul XX.

08
/06
/26

Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă joi, 11 iunie, de la ora 19:00 și vineri, 12 iunie, de la orele 11:00 și 19:00, spectacolul „Harta lui Elian”. Evenimentul are loc pe scena Teatrului Excelsior, în cadrul Platformei de Dialog prin Cultură – un program de educație participativă dedicat temelor relevante în relația copil-părinte-profesor.

08
/06
/26

Vineri, 12 iunie 2026 (19:00), Sala Radio va găzdui un concert extraordinar organizat cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Spania și România. Sub bagheta dirijorului Nicolae Moldoveanu, Orchestra Națională Radio va prezenta un program dedicat muzicii inspirate de cultura spaniolă, reunind câteva dintre cele mai reprezentative lucrări din repertoriul simfonic european cu tematică hispanică.

03
/06
/26

La doar câteva săptămâni după încheierea Festivalului de Film de la Cannes, unele dintre cele mai comentate, premiate și controversate titluri ale ediției din acest an ajung la Festivalul Internațional de Film Transilvania (12–21 iunie 2026, Cluj-Napoca), unde vor putea fi văzute în avanpremieră națională.

26
/05
/26

În perioada 28 mai – 4 iunie 2026, Institutul Cultural Român de la New York organizează turneul nord-american dedicat ediției în limba engleză a romanului Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac, publicată de prestigioasa editură americană Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure, cu titlul The Summer My Mother Had Green Eyes.

26
/05
/26

Festivalul Internațional de Film Transilvania (12 – 21 iunie 2026, Cluj-Napoca) continuă secțiunea competițională Teen Spirit, dedicată producțiilor care explorează universul și preocupările noilor generații. Filme de ficțiune și documentare adresate în special publicului Gen Z vor concura pentru trofeul Youth Award, acordat de un juriu format exclusiv din tineri cinefili.

22
/05
/26

Festivalul Internațional Shakespeare s-a deschis la Craiova pe 21 mai și va rămâne în desfășurare până pe data de 31 mai 2026, cu tema „WILL matters | Voința naște materie” - o invitație de a descoperi voința ca energie creatoare, într-un oraș care, timp de 11 zile, se transformă într-o scenă deschisă!

21
/05
/26

Svetlana Cârstean, Tatiana Țîbuleac, Dan Lungu se numără printre laureaţii celei de-a XX-a ediţii a Galei Premiilor revistei Observator cultural, decernate marți seară, 19 mai, la Teatrul Odeon. Marele premiu, Opera Omnia, i-a fost acordat poetei Ioana Ieronim. Gazdele serii au fost Carmen Mușat și Matei Martin.

21
/05
/26

În această vară, Asociația Cinemascop și compania de distribuție Voodoo Films colaborează pentru a aduce publicului din București, Brăila, Craiova și din alte orașe ale țării filme românești și producții internaționale, în spații alternative sau în zone unde ele ajung rar, unde nu mai există cinematografe sau unde obiceiul de a vedea un film la cinema a dispărut treptat.