Activismul și ludicul în muzică. Studiu de caz: pianista Hélène Grimaud și familia Ottensamer
https://www.ziarulmetropolis.ro/activismul-si-ludicul-in-muzica-studiu-de-caz-pianista-helene-grimaud-si-familia-ottensamer/

Două discuri, foarte deosebite între ele – faţete ale unei evidente iubiri faţă de muzică, pusă în slujba activismului social şi de mediu (cazul albumului “Water” semnat de pianista franceză Hélène Grimaud) sau în slujba ludicului (cazul albumului “The Clarinotts” numit astfel chiar după ansamblul care l-a şi înregistrat, cei trei membri, toţi clarinetişti, ai familiei Ottensamer – Ernst, Daniel şi Andreas).

Un articol de Cristina Comandașu|12 martie 2016

Apa și Hélène Grimaud

Numele lui Hélène Grimaud este cunoscut și românilor care au o minimă relație cu muzica clasică, măcar prin faptul că a fost invitată deja de mai multe ori în cadrul Festivalului Enescu. Alții o cunosc drept pianista care iubește lupii, pentru că, este adevărat, Hélène Grimaud este una dintre cele mai cunoscute personalități care activează pentru conservarea acestei specii amenințate în prezent cu dispariția. Unii poate i-au citit scrierile: în 2015, Editura Polirom a publicat două romane semnate de Hélène Grimaud, “Întoarcere la Salem” și „Lecții aparte”.

E clar, Hélène Grimaud este un artist nonconformist, care își înțelege rolul în societate destul de diferit de mulți alți muzicieni, mai ales din lumea muzicii clasice. Iar ultimul ei disc, Water (Apă), apărut pe 29 ianuarie 2016 la casa Deutsche Grammophon, pune un accent suplimentar pe acest portret nonconformist. Pentru că albumul nu este pur și simplu un disc, ci un adevărat manifest ecologist pro-apă, un prilej de reflecție față de importanța apei în viața noastră. Așa cum punctează Hélène Grimaud, nu ne putem imagina viața în absența apei; apa este de asemenea un element surprinzător de des prezent în literatura pentru pian romantică și impresionistă.

Înregistrarea care poate fi ascultată pe acest disc a fost realizată în decembrie 2014, în timpul unui recital live susținut de Hélène Grimaud în cadrul unei instalații semnate de artistul plastic britanic Douglas Gordon la una dintre cele mai importante galerii de artă contemporană din New York. De aceea, pe înregistrare se aude uneori sunetul apei care susură…

Dar ce putem auzi efectiv pe acest disc? Piese pentru pian solo care fac trimitere la apă din repertoriul contemporan (Wasserklavier de Luciano Berio și Raintree de Toru Takemitsu), din cel romantic (Jocuri de apă la Villa d’Este de Franz Liszt, o Barcarolă de Gabriel Fauré) și impresionist (Jocuri de apă de Maurice Ravel, Catedrala scufundată de Claude Debussy). Între aceste piese, există și niște tranziții (oarecum asemănător cu ceea ce se întâmplă în Suita Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski), tranziții cu muzică electronică creată de compozitorul britanic Nitin Sawhney special pentru acest proiect și care accentuează efectul oniric al albumului.

Iată un caz în care muzica are un mesaj puternic fără a folosi niciun cuvânt, pentru că da, dupăce-l asculți, nu doar că remarci modul inteligent în care a fost construit sau stilul interpretativ impecabil al pianistei Hélène Grimaud, dar te gândești că poate ar fi cazul să mai strângi robinetul care curge la baie pentru că, nu-i așa, apa este cu adevărat importantă pentru toți…

Discul Water poate fi ascultat la Radio România Muzical duminică, 13 martie, de la ora 13.05 sau oricând pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016.  

Ludicul într-o familie cu trei clarinetiști

Tatăl, Ernst, are 61 ani și este prim-clarinetist la Filarmonica din Viena; băiatul cel mare, Daniel, are 30 ani și este de asemenea membru al Filarmonicii din Viena; iar băiatul cel mic, Andreas, are 26 ani și este prim clarinetist la Filarmonica din Berlin. Ei sunt familia Ottensamer și formează din anul 2005 ansamblul “The Clarinotts”, o consecință a faptului că obișnuiau să cânte, de plăcere, în familie.

Șansele ca într-o singură familie să fie trei clarinetiști, toți trei, membri ai unor prestigioase orchestre, printre cele mai bune din lume, sunt foarte mici. Iată însă că în familia Ottensamer acest lucru a fost posibil, cu atât mai meritoriu, dacă ne gândim că cei trei desfășoară nu numai cariere de instrumentist în orchestră, ci și de soliști; e adevărat că cel mai cunoscut dintre cei trei este chiar mezinul, Andreas Ottensamer, care pe lângă faptul că este un muzician de mare calibru (are deja două discuri de autor apărute la casa Deutsche Grammophon și un premiu Echo câștigat anul trecut), se poate lăuda și cu o alură de fotomodel, care, evident, este intens exploatată de echipa sa de marketing.

Pe 1 ianuarie 2016 (data nu a fost aleasă întâmplător, coincizând cu cea a Concertului de Anul Nou de la Viena, susținut de Orchestra Filarmonicii din Viena în care cântă doi dintre membrii “The Clarinotts”) a fost lansat și noul disc al celor trei, înregistrat alături de partida de coarde din ansamblul Wiener Virtuosen, înființat de Ernst Ottensamer.

Să luăm deci ingredientele: trei clarinetiști excepționali, spirit empatic de colaborare între cei trei (normal, doar sunt o familie), un repertoriu foarte puțin cunoscut publicului larg (câtă muzică pentru clarinet știți? Dar pentru trei clarinete?), Viena (familia este vieneză și a vrut să pună în lumină spiritul Vienei, legat mai ales de celebra sa operă). Ce a rezultat? Un album glumeț, surprinzător, cu o interpretare de top care pornește cu o foarte puțin cunoscută lucrare de Mendelssohn (Konzertstuck op.113), continuă cu trei piese care fac trimitere directă la operă (Mozart, Verdi, Rossini), din nou, piese necunoscute (Il Convegno de Amilcare Ponchielli, compozitor cunoscut mai ales pentru operele sale, și Cantilena de Jean Françaix), pentru ca finalul să fie rezervat unor piese care au tangență cu lumea dansului și  a filmului (Cinema 1 de Bela Koreny, o bossa nova de Luiz Bonfa și o piesă de Olivier Truan).

Albumul “The Clarinotts” poate fi ascultat la Radio România Muzical luni, 14 martie, de la ora 19.00 sau oricând pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016.

Cele două discuri sunt disponibile și în magazinele din România sau la www.emag.ro și  www.getmusic.ro.

02
/07
/14

După repetiția deschisă a spectacolului ActOrchestra în regia lui Horia Suru din cadrul proiectului 9G – Noua generație de creatori din data de 26 iunie, am avut senzația că s-a produs o mare deșteptare a lumii teatrale românești, un soi de înnoire și strălucire artistică prin prisma unei altfel de abordări a expresivității pe scenă – prin muzică. Pot afirma cu încredere că TNB-ul a întinerit și a înflorit. În consolidarea afirmației mele, mi-am dorit să aflu opiniile avizate ale unor oameni care au strânsă legătură cu teatrul.

29
/06
/14

Cel mai important eveniment de jazz al anului din Capitală, ARCUB Live Open Air — Jazz, Blues & More, se relansează la cea de-a treia ediție sub un nume și un concept nou: Bucharest Jazz Festival.

29
/06
/14

Orchestra Română de Tineret, condusă de dirijorul Cristian Mandeal, a strălucit într-un program de concert de mare virtuozitate, în prima apariție a unei orchestre românești pe scena Filarmonicii din Berlin, care a stârnit uralele unui public în general destul de reținut în aprecieri.

27
/06
/14

Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” organizează în perioada 5-10 iulie un casting pentru unul dintre cele mai cunoscute spectacole de musical din lume – „Fantoma de la Operă”, producție ce va intra în repertoriul instituției începând cu stagiunea 2014-2015. Spectacolul va fi montat de regizorul de origine australiană Stephen Barlow și de o echipă de creație alcătuită din artiști români și străini.

25
/06
/14

Primul festival din România care aduce muzica bună în parcurile orașului, Jazz in the Park, organizat la Cluj-Napoca, se pregătește intens pentru ediția a doua. Între 4 și 6 iulie, mii de iubitori ai jazz-ului sunt așteptați „să acapareze” Parcul Central.

25
/06
/14

De la Bruckner la Tina Turner…ar putea fi o cale lungă – şi totuşi nu e chiar aşa. Pentru că în mod poate ciudat, într-o singură săptămână se lansează în cadrul aceleiaşi mari case de discuri – Deutsche Grammophon – discuri care conţin şi muzica lui Bruckner, dar şi a Tinei Turner.

16
/06
/14

Vineri, 20 iunie (19.00), la Sala Radio, veţi avea plăcerea de a asculta, în interpretarea ORCHESTREI NAŢIONALE RADIO, una dintre simfoniile care au născut cele mai multe dezbateri ideologice: Simfonia a VII-a în do major – Leningrad, creaţie a compozitorului rus Dmitri Şostakovici.

14
/06
/14

Opera Naţională Bucureşti propune publicului, în 17 iunie, de la ora 19.00, un concert extraordinar susţinut de către tenorul Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreţi ai lumii, fiind invitat permanent al celor mai prestigioase scene de concert şi opere din lume, incluzând Metropolitan Opera, Teatro alla Scala, Royal Opera Covent Garden, Opernhaus Zürich, Staatsoper Viena, Opéra National de Paris, Teatro Liceu din Barcelona etc.