Actrița Ada Navrot: „Teatrul Metropolis este o gură de oxigen pentru orice actor cu contract permanent într-un teatru”
https://www.ziarulmetropolis.ro/actrita-ada-navrot-teatrul-metropolis-este-o-gura-de-oxigen-pentru-orice-actor-cu-contract-permanent-intr-un-teatru/

Ada Navrot nu mai joacă în niciun spectacol la Metropolis. Dar aici a fost primul teatru în care s-a angajat. Era 1995 şi Metropolisul se numea pe atunci Teatrul Mundi.

Un articol de Andrei Crăciun|24 septembrie 2019

Apoi a participat la rebotezarea teatrului din 2007 și a jucat în primul spectacol de la noul Metropolis: în Agamemnon. Ultima dată a jucat la Metropolis în Peretele de Lia Bugnar, chiar anul trecut.

Ada, în ce spectacole mai joci dumneata la Teatrul Metropolis, în ce spectacole ai jucat în trecerea timpului? Care e povestea lor?
În acest moment nu joc în niciun spectacol la Teatrul Metropolis. Întâmplarea face că am jucat în „Agamemnon” de Rodrigo Garcia în regia lui Radu Nica. În 2007. A fost primul spectacol al teatrului nou numit Metropolis. Îmi amintesc că am participat la botezarea lui. Domnul Ivașcu trecea pe la repetițiile noastre să ne întrebe ce părere avem… Au fost mai mult variante, dar a câștigat Metropolis. Prin 2018 am jucat de vreo câteva ori în „Peretele” de Lia Bugnar. Cu Lia am fost colege de Academie la clasa doamnei Sanda Manu. Apoi am jucat „Matrimoniale”, scris de ea. Se joacă și astăzi. Teatrul Metropolis, fost Teatrul Mundi, a fost primul teatru în care am fost angajată. În 1995. Nu seamănă deloc cu ce este astăzi. Mai tare mă leagă amintirea spectacolului în care n-am jucat – „Poate Eleonora” de Gellu Naum, în regia lui Alexandru Tocilescu. A făcut ceva vâlvă la vremea lui. N-am jucat pentru că m-am îndrăgostit și am plecat la Paris.

Ce a însemnat (înseamnă) Teatrul Metropolis în cariera dumneavoastră?
Teatrul Metropolis este o gură de oxigen pentru orice actor cu contract permanent într-un teatru și o pâine pentru actorul independent.

Unde să venim să te vedem în această frumoasă nouă stagiune? Ce planuri de viitor aveți? Cu marele ecran – ceva?
Cel mai mult joc la Nottara, unde sunt angajată permanent. Multe spectacole. Printre care „Despre olteni, cu dragoste”, „Figaro”, „Praf de stele”; cel mai nou – „Cumetrele”. Mai joc la Teatrul Dramaturgilor Români – „Infractorii”. Am multe visuri legate de marele ecran, dar în prezent nu știu dacă marele ecran are cu mine. Și nici micul ecran, care nu e de disprețuit. În prezent trăiesc cu speranța că îmi voi spori plăcerea de a face teatru, mult zdruncinată de evenimente care n-au legătură cu teatrul.

„Infractorii”

Ca spectator ai umblat pe la Metropolis – ce ai constat, ce are special acest teatru în peisajul autohton?
Teatrul Metropolis este un spațiu modern, extravagant chiar, în comparație cu altele. Mă uimește varietatea repertoriului.

Cum a fost pentru teatrul românesc și pentru dumneavoastră îndeosebi anul acesta care se va încheia (deja!) nu peste mult timp?

Anul acesta învăț să mă ocup de lucruri care contează și m-aș bucura să mă întâlnesc cu un proiect de suflet.

Teatrul Metropolis este un spațiu modern, extravagant chiar, în comparație cu altele. Mă uimește varietatea repertoriului. (Ada Navrot, actriță)

07
/06
/14

Eusebiu Ștefănescu a primit anul acesta Premiul UNITER pentru rostirea poeziei, despre care spune că nu se poate face pe dinafară, ci ,,pe dinăuntru”. Când era mic, credea că o să devină poet. Apoi, o ședință de spiritism i-a arătat că destinul său este legat de actorie...

31
/05
/14

În ultimul episod al interviului cu Şerban Tomşa, veţi afla despre tabieturile de scriitor ale romancierului ( sau despre cum şi când scrie Ş. T. ) şi de ce acesta a stat mulţi ani departe de masa de lucru.

27
/05
/14

Ziarul Metropolis inaugurează o serie de „interviuri – foileton” cu scriitori români contemporani. Primul pe lista noastră este Şerban Tomşa, autorul romanelor „Biblioteca lui Noe”, „Maimuţe în haremul nopţii”, „Gheţarul” (premiul Asociației Scriitorilor din București) şi „Călugărul Negru”.

26
/05
/14

Baletul e scump, spune povești siropoase și se adresează mai mult fetelor. Sunt câteva dintre miturile care ne țin departe de sala de spectacol. Corina Dumitrescu, de 20 de ani prim-solistă a Operei Naționale București, ne spune cum stau lucrurile în realitate.

21
/05
/14

Un interviu neconvențional, să-i spunem atât de previzibil așa, cu actorul, omul de televiziune, starul Mihai Bendeac. Despre cum s-a legat prietenia cu cantautorul Gabriel Cotabiță, despre cum l-a ajutat în carieră calviția și despre relația cu “Mondenii”.

17
/05
/14

Angajat al Teatrului Mic din București, Ștefan Lupu își ia meseria de actor foarte în serios, exploatându-i toate laturile. Spectacolul de teatru-dans ZIC-ZAC, în care joacă alături de Andrea Gavriliu și de Gabriel Costin, a fost premiat de Uniunea Teatrală din România la gala din luna aprilie.

14
/05
/14

Diana Mihailopol a fost recompensată cu Premiul UNITER pentru teatru radiofonic, pentru Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel. Ea a semnat dramatizarea radiofonică şi regia artistică pentru această producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, premiată la gala desfășurată la sfârșitul lunii aprilie.

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.