Animatori japonezi celebri, pe care merită să îi descoperi
https://www.ziarulmetropolis.ro/animatori-japonezi-celebri-pe-care-merita-sa-ii-descoperi/

Animaţia japoneză are atât de multe forme şi o istorie (deja) îndelungată, aşa că fiecare incursiune în a alege anumite nume este o bătălie pierdută pe care, totuşi, insist să o port. Un articol de Alice Teodorescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 iulie 2021

Recomandările ce urmează reprezintă, așadar, o listă subiectivă a artiștilor care au schimbat traiectoria sau modul în care ne raportăm la mediul animat. Cu alte cuvinte, acei regizori-auteur (ca să preluăm o referință din teoria cinematografică) pe care îi recunoști din primele secunde, pentru că au o semnătură, un stil vizual greu de confundat.

Ați putea spune că trișez pentru că mă raportez, în special, la numele mari, creatori de lung-metraje, însă nu trebuie să uităm că și ei sunt creatori de seriale la fel de populare (majoritatea și-au început carierele astfel). Haideți să vedem pe cine am în minte!

Hayao Miyazaki

Greu să nu încep cu Miyazaki, co-fondatorul Studioului Ghibli, întrucât este cel care, deși nu înțelege de ce, a luat pe sus publicul non-japonez, câștigând un Oscar în 2003. Cu titluri-cult precum Princess Mononke, The Castle of Cagliostro, Spirited Away sau Howl’s Moving Castle, Miyazaki creează fiecare animație în mod tradițional (fiecare cadru desenat de mână), mizând pe fluiditate, realismul mișcărilor și al proporțiilor, studiul fundalurilor (orașele sale de inspirație europeană sunt magie pură) etc.

Deși poate fi rescunoscut ușor prin amprenta vizuală, nu trebuie să uităm că realismul magic îi este pasiune-obsesie, abordând teme precum mitologia japoneză și contemporanul, ecologia și lupta dintre natură și industrie, copilăria etc.

Încă un detaliu important — majoritatea personajelor sale principale sunt tinere (shoujo) care reușesc să se maturizeze, luptând pentru dreptate, natură, dragoste.

Animațiile lui Miyazaki sunt de văzut și revăzut alături de întreaga familie, pentru că fiecare va învăța ceva cu siguranță!

Satoshi Kon

Un animator genial, care din păcate a plecat mult prea curând și de care mi-e dor, dar la care revin constant — tocmai pentru că stilul său tranșant, visceral, dar atât de aproape de natura umană îmi oferă mereu o nouă perspectivă.

Creator de SF-uri precum Paprika și thrillere psihologice precum seria Paranoia Agent sau filmul Perfect Blue, Kon a reușit să aducă dezbaterea despre conștient și inconștient în vizual. E motivul pentru care a ales animația ca mediu de expresie (și banda desenată, pe alocuri), aceasta permițându-i să editeze cadre rapide, tranziții și transformări absurde care nu ar fi fost posibile în cinematografie. Nu degeaba a influențat alți regizori-auteur precum Christopher Nolan sau Darren Aronofsky.

Cu teme predilecte precum relația dintre psihic și tehnologie, real și imaginar, ego și alter-ego, Kon a fost un maestru al jocului cu granițele și narațiunile fragmentate.

Makoto Shinkai

Considerat noul star al animației japoneze, Makoto Shinkai îți atrage imediat atenția prin grafica aproape perfectă și fiecare detaliu luminat obsesiv (obsesia pentru o anumită tehnică fiind o caracteristică predilectă a artiștilor-auteur): de la ploaia reflectată pe geamuri la neoanele dintr-un tren sau stelele care sclipesc noaptea. Acestea sunt leitmotivele filmelor sale adesea SF, adesea fantasy: 5 centimeters per second, Garden of Words sau Your name. 

Shinkai îmbrățișează animația computerizată și o întinde la limită pentru a explora emoțiile umane, căci de această dată avem de-a face cu un artist care se folosește de pretextul științifico-fantastic pentru a exprima singurătatea dată de tehnologie, eșecurile comunicării în familie sau în relație, tristețea vieții contemporane și multe altele. Un animator relativ tânăr, adesea numit noul Miyazaki, Makoto Shinkai pare că mai are multe de spus.

Alice Teodorescu este specialist în studii culturale și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursul online Introducere în universul Anime.

 

 



19
/10
/19

Foaierul și holul Sălii Studio a Teatrului Odeon devin, pe timpul desfășurării FNT-29, spațiul unei expoziții despre arta și viața unui artist complex și plin de elaborate viziuni. Un demers care mizează pe informația intenționat-fragmentară, amestecată cu melancolie și decadență...

19
/10
/19

Duminică, 20 octombrie, de la 18.30, la TVR 3, în emisiunea „Vizual”, Marius Constantinescu vă invită la centrul BOZAR din Bruxelles, la deschiderea celui mai mare eveniment dedicat lui Brâncuşi în ultimii 20 de ani şi primul de acest gen din Belgia: expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”.

03
/10
/19

La început de octombrie, emisiunea „Garantat 100%” de la TVR 1 împlineşte 20 de ani. Realizatorul ei, Cătălin Ştefănescu, vine să-şi întâlnească telespectatorii cu ediţii în premieră, într-un decor complet nou, modern şi primitor în acelaşi timp. Noul Garantat 100% începe duminică, 6 octombrie, cu un dialog plin de substanţă cu psihoterapeuta Esther Perel.

26
/09
/19

Cea mai mare expoziție dedicată lui Nicolae Tonitza, instalații imersive create special pentru eveniment și 4 pavilioane noi de artă, cu opere în valoare de peste 15 milioane de euro. Pavilionul de Artă București — Art Safari își deschide porţile în perioada 27 septembrie - 6 octombrie 2019, în Palatul Oscar Maugsch BCR, din Piața Universității.

19
/09
/19

Joi, 19 septembrie, începe la Sfântu Gheorghe (Covasna) Festivalul de Arte Contemporane pulzArt, un prilej foarte bun pentru cei care nu și-au făcut încă planuri pentru weekend să își facă spontan o bucurie. Frumusețea locului și a împrejurimilor este completată de pulzArt, un festival care oferă șansa iubitorilor de artă și frumos de a veni în contact cu ce mai e nou, care sunt formele de exprimare artistică la zi, care sunt tendințele în diferite domenii artistice și ce îndrăgește publicul de afară. 

16
/09
/19

Românii iubesc arta, dar de la distanță. Peste 7 din 10 adulți români regretă că nu și-au dezvoltat pasiunile artistice din copilărie, deși consideră că ar fi putut să le transforme într-o meserie, conform unui studiu național realizat  pe un eșantion reprezentativ de peste 1.400 de persoane. Motivul care i-a determinat să renunțe la pasiunea lor este de natură financiară.