Cărți de neocolit: KALEVALA – epopeea poporului finlandez
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-kalevala-%e2%80%93-epopeea-poporului-finlandez/

CĂRȚI DE NEOCOLIT În Finlanda, ţara cu o treime din teritoriu dincolo de Cercul Polar şi cu trei sferturi din suprafaţă acoperită cu păduri, s-a zămislit una din cele mai tulburătoare poveşti din istoria lumii.

Un articol de Georgeta Filitti|25 iunie 2018

Încă din epoca fierului, țărani, pescari, vânători cutreierau țara, lucrau, defrișau, se adunau la focuri uriașe în mijlocul pădurilor unde ascultau legende, poezii eroice, cântece de tot felul. Așa s-a format limba fineză. Arhivele de poezie populară din Helsinki aveau, în 1957, o colecție de 1 350 000 de piese folclorice. Dominația suedeză (de 600 de ani), apoi cea rusească (până în 1919) și-au pus pecetea pe istoria Finlandei; în același timp au generat o viață culturală de mare elevație spirituală. Medicul suedez Elias Lönnrot (1802-1884) e cel care va aduna comorile de poezie populară fineză cunoscute azi în întreaga lume drept Kalevala. Culegătorul a pornit cercetarea convins că află părți dintr-o epopee; a dorit s-o închege și așa a publicat mai întâi Kalevala de bază, în 16 cânturi, cu 5052 versuri, unde personajul central e Väinämöinen. A urmat Vechea Kalevala, însumând 32 de cânturi cu 12 078 de versuri.

Cercetările pe teren ale doctorului (în Finlanda propriu zisă, Carelia, Arhanghelsk) și ale altor entuziaști s-au materializat în forma monumentală a Kalevalei din 1849. Ca un semn de mândrie al finlandezilor să amintim că poemul lor are mai multe versuri decât Iliada lui Homer.

Dar ce este Kalevala?

E locuința lui Kaleva, uriaș din alte vremi. Numele are și sens de fulgerare, strălucire, tunet, încât s-a convenit că ar fi vorba de un zeu al luminii. Termenul apare în epopeile estoniene dar și în mitologia indiană (Kali este soția zeului Siva).

Subiectul ca atare privește disputa dintre locuitorii a două regiuni neidentificate din punct de vedere geografic ale Finlandei, Kalevala (la sud) și Pohya (la nord). Relațiilor de bună vecinătate de la începutul timpurilor le ia locul vrajba, determinată de rațiuni economice: nordicii sunt prosperi datorită unui mecanism miraculos – Sampo – creație a unui sudist. Era un ansamblu de trei mori care măcina concomitent sare, făină și bani. Stăpâna minunii, Louhi, refuză să împartă beneficiile cu cei din Kalevala.  Aceștia, conduși de Väinämöinen, atacă provincia nordică și fură Sampo-ul dar în cursul luptei cele trei mori se sfarmă.

Louhi, lipsită acum de resurse, dar malefică peste fire, trimite asupra celor din Kalevala boli, foamete, întuneric și frig. Nenorocirea îi mobilizează pe oamenii Kalevalei; ei reușesc, în acțiuni multiple, laborioase și pline de vitejie să neutralizeze tot răul trimis de Louhi. Aceasta își simte sfârșitul aproape și înțelege că planurile ei au eșuat. De aceea dă drumul soarelui și lunii (pe care le ținuse captive) ca să readucă lumina și sănătatea pe pământul celor două regiuni ale Finlandei.

Pe acest schelet se grefează episoade dintre cele mai diverse, exprimate prin cântece, orații de nuntă, incantații magice, proverbe, considerații filosofice. Unitatea poemului e dată de faptele și îndeletnicirile cotidiene ale lui Väinämöinenn. E prototipul omului hotărât, optimist, chibzuit, care vădește aceiași pricepere ca plugar, pescar, vânător sau cârmaci de luntre. E tămăduitor, vraci și cântăreț neîntrecut, își ajută semenii la nevoie dar adeseori manifestă un egoism crunt. Într-un cuvânt, este OM. Ce fapte de seamă îl caracterizează? A adus, într-o primă expediție, rămășițele Sampo-ului în Kalevala și odată cu ele bunăstarea alor săi. În cea de a doua, a urmărit o scânteioară coborâtă din cer și după nenumărate peripeții a adus-o să lumineze și să dea căldură vetrelor din Kalevala. În fine, tot el e cel care a silit-o pe Louhi să elibereze luna și soarele, spre bucuria oamenilor.

Alt personaj al poemului e fierarul Ilmarinen, cel care a făurit capacul bolții cerești. Tot el, artist inspirat, croiește în aur chipul soției sale moarte dar nu-i poate da și căldura vieții. La fel, după ce Louhi ascunsese luna și soarele, el le plămădește forma, dar nu le poate face să dea căldură ori lumină. Ca armurier, meșterește sumedenie de arme pe care pune semnul lunii și al soarelui, ori chipuri de animale.

Al treilea erou, tânăr, aventuros, risipitor e Lemminkäinen. Își răpește din ostrovul Saari viitoarea nevastă, pe frumoasa și năzuroasa Kylli. Cei doi se leagă, el să nu mai plece în aventuri hai hui iar ea să nu se ducă mereu la balurile din sat. Nici unul nu se ține de cuvânt. El pleacă lăsând un pieptene și o perie: dacă picura sânge din ele, însemna că e în mare primejdie. Și într-adevăr, ajunge în împărăția morții unde trupul său e sfârtecat și aruncat în fluviu. Picurii de sânge o vestesc pe mama lui de nenorocire. Ea îi găsește resturile, le adună și îl reîntrupează. Va continua viața frământată dar se stinge în uitare.

În fine, cânturile poemului sunt populate de faptele lui Kullervo, robul mereu în răspăr cu ceilalți, de o forță fizică nemăsurată. Pus la treburi obișnuite, dă mereu greș, omoară în dreapta și în stânga și în cele din urmă se sinucide.

Kalevala rămâne emblema spirituală a Finlandei, cu reverberații în literatura cultă, în muzică, arte plastice, manifestări ale vieții cotidiene. A fost tradusă în mai toate limbile pământului, inclusiv în română, și rămâne o pildă neegalată de umanism.



01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.