Sărbătoarea lui Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/sarbatoarea-lui-kundera/

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătăţii”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

Un articol de Andrei Crăciun|22 iulie 2015

Sunt și kunderian, dar sunt și hrabalian, dar sunt și hasekian, dar sunt și capekian. Iubesc literatura aceasta în care se amestecă râsul cu halbele de bere, lipsa, în mod obiectiv, a sensului vieții, cu suportabilul (în concret) pe care îl aduce existenței tratarea întâmplării de a trăi ca pe o farsă, ca pe o glumă, ca pe o sărbătoare neînsemnată.

Milan Kundera a scris, în timpul din urmă, această carte străbătută de toate temele operei sale, de-acum revizuite și sublimate. “Sărbătoarea neînsemnătății” nu este cea mai bună dintre cărțile scriitorului ceh stabilit la Paris, dar este – în egală măsură – o tulburătoare esență a filosofiei sale.

Viața nu poate fi îndurată în afara neseriozității, o lume radical, fanatic absurdă nu este, totuși, posibilă, după cum a demonstrat-o și căderea comunismului. Milan Kundera înțelege asta și jonglează cu personajele sale, le pune în situații ridicole, le dă vise cu teatre de păpuși, îi aduce în scenă pe Stalin și pe Kalinin (ce tandră, ce frumoasă, ce incredibilă, ce uluitoare și revoltătoare e povestea lui Kalinin reinterpretată de Kundera!) și pe Hrușciov, trece de la marile saloane ale istoriei mari la micile garsoniere ale istoriei mici.

Cu “Sărbătoarea neînsemnătății”, Milan Kundera reușește ceva ce nu este la îndemâna multor scriitori care îi sunt contemporani: întregește moneda. Viața: pe o parte comedie, pe cealaltă față sinistră tragedie.

Milan Kundera creează, totodată, o uluitoare teorie a pardonarzilor. Pardonarzii sunt aceia care se scuză primii atunci când un alt om îi ciocnește, întâmplător, pe stradă. Ei sunt cei care pierd în viață. Și tot Milan Kundera reușește această definiție de o forță greu de egalat: “Viața e lupta tuturor contra tuturor”.

În încheiere aș vrea să am iar șaptesprezece ani, să-mi termin studiile liceale, să nu fi deschis încă “Valsul de adio”, să nu fi auzit, deci, de Milan Kundera, iar toate bucuriile pe care mi le-au adus cărțile lui să fie încă în viitor.



07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.

Pagina 1 din 10612345...102030...Ultima »