La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.
Un articol de Teodora Gheorghe|21 mai 2013
La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.
Invitaţi au fost Angela Hondru, Şerban Georgescu, Elisabeta Lăsconi, Andreea Sion, Alina Purcaru. Actorul Constantin Codrescu a citit pasaje din opera scriitorului. Moderatoarea evenimentului a fost Raluca Popescu, redactor-şef Humanitas Fiction.
Prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi de seamă ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai. În ciuda dorinţei tatălui de a urma Dreptul, tânărul porneşte pe drumul scrisului încă de la vârsta de 12 ani. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel. Printre operele sale se numără: „Templul de aur“, „După banchet“, „Soare şi oţel“, „Zăpada de primăvară“, „Cai în galop“, „Templul zorilor“ şi „Îngerul decăzut“.
Un samurai modern
Scriitor contradictoriu şi controversat, Mishima a fost urmărit în permanenţă de obsesia pentru codul onoarei samurailor. În anii 1930, „Codul samurailor“ a devenit tot mai răspândit, ajungând ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să servească drept carte de căpătâi pentru piloţii kamikaze. Mishima însuşi a jucat rolul unui samurai modern, înfiinţând gruparea Tatenokai, fondată pe baza valorilor tradiţionale şi a venerării împăratului.
Tetralogia „Marea fertilităţii“ este, într-o bună măsură, „o autobiografie spirituală“, după cum a numit-o Elisabeta Lăsconi. Autorul deplânge decăderea morală a Japoniei postbelice, dominată de corupţie şi materialism. Critica socială vizează o societate despiritualizată, care şi-a pierdut credinţa în codul samurailor.
Niponologul Angela Hondru a vorbit despre universul scrierilor lui Yukio Mishima ca despre „o lume dezvrăjită“, unde onoarea a fost risipită de europeni din cauza nevoilor şi a deznădejdii. Desprinderea de trecutul glorios aduce cu sine o răsturnare dureroasă a vechii ordini. Protestul lui Mishima merge până la sacrificiul suprem – pe 25 noiembrie 1970, recurge la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. Este totodată ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei.
Autorul japonez introduce în volumele tetralogiei teme inspirate din filozofia buddhistă. Personaje importante care îşi pierd viaţa revin pe scena destinului prin reîncarnare – o formă de purificare a moralităţii decăzute. Yukio Mishima nu încetează niciodată să lupte pentru regenerarea spirituală a Japoniei.
Foto: Librăria Humanitas Cişmigiu/Facebook
