Cel mai tânăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios!
https://www.ziarulmetropolis.ro/cel-mai-tanar-autor-debuteaza-la-polirom-cu-volumul-tata-eu-glumesc-serios/

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban – Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

Un articol de Petre Ivan|5 aprilie 2018

„Tudor nu este aici un copil care spune «lucruri trăsnite», ci un medium, un revelator al vîrstei de aur, iar inspiraţia lui Robert Şerban de a-i urmări aventura intrării în istorie şi a luării ei în posesie este ea însăşi un act de creaţie.” (Pavel Șușară)

Tata, eu glumesc serios! este în librării. E cartea pe care am aşteptat-o cu cea mai mare nerăbdare şi emoţie, fiindcă e a lui Tudor. Eu doar am adunat între coperte o parte din ceea ce am numit tudorisme. Vă mulţumim pentru curiozitate şi tragem

nădejde că Tata, eu glumesc serios! o să vă cadă cu tronc  Să citiţi şi să vă bucuraţi, prieteni !” (Robert Şerban)

Să-l cunoaştem pe Tudor Şerban

Tudor s-a născut fix la jumătatea primăverii anului 2011. Întrebat ce anotimp preferă, va răspunde că pe nicicare. Și asta fiindcă – explică el –, dacă ar alege unul, ar jigni altul, și nu vrea să facă așa ceva. E un copil vesel, deși merge la școală. Sau poate tocmai de aia? Îi plac pauzele, dar nu se dă înapoi să spună tabla înmulțirii, fiindcă o știe pe sărite și îl amuză cînd nu-i crezut că e doar a-ntîia. Nu fiindcă nu s-ar da chiar el, uneori, mai în etate decît este, dar de ce să n-o facă alții? Are o soră simpatică, puțin mai mare, Crina, cu care se înțelege de minune atunci cînd nu se ciondănesc. A, nimic grav, polemici  intergeneraționiste, din care ies, mai devreme ori mai tîrziu, împăcați. Și zîmbitori.

Despre volum

„Un singur cuvînt îţi vine să spui la capătul acestui volum care, pe de-o parte, semnalează un debut şi, pe de alta, confirmă o vocaţie: ADORABIL! Debutul e al unui copil de 7 ani care îşi lasă trecut numele pe copertă, Tudor Şerban, iar cel care se dovedeşte încă o dată nu doar un excelent poet, ci şi un adevărat om de presă atunci cînd înregistrează atent şi sensibil puzderia de vorbe din jurul lui e Robert Şerban. Aşadar, în tandem, un fiu şi un tată. Amîndoi îşi pun întrebări, amîndoi îşi dau răspunsuri, iar din jocul lor plin de tandreţe, farmec şi umor se naşte nu doar o lecţie discretă pentru toţi părinţii obosiţi, ci şi una de neaşteptată poezie.” (Adriana Babeţi)

„Un puşti care își trăiește copilăria din plin și, culmea, are și timp de joacă, ceea ce este din ce în ce mai rar printre copii. Și atunci are vreme de isme: Tudorisme! Ai grijă, e periculos, foarte periculos! S-ar putea să te dezvolți frumos, să ai o personalitate bine conturată, ba chiar să ai păreri proprii și, cine știe, să-ți mai impui și punctul de vedere. Of! Am speranţa ca jocul meu actoricesc, atunci cînd mă voi pune în mintea ta, să se ridice la nivelul tău! Pentru toate celelalte există taică-tu, Robert. Dovada: această carte!” (Pavel Bartoş)

Robert Şerban, scriitor şi jurnalist, absolvent al Facultăţii de Construcţii şi al Facultăţii de Arte şi Design, ambele din Timişoara (unde trăieşte). Autor şi coautor a 18 cărţi de beletristică, majoritatea de poezie. E preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara şi realizatorul emisiunii de televiziune Piper pe limbă. Fiindcă meseria de jurnalist l-a învățat să asculte și pentru că are atenție distributivă, ca orice șofer practicant, Robert Șerban a prins din viteza cu care i-a crescut puștiul perlele rostite de el pe te miri unde și cînd. Le-a înșirat, ca să nu se piardă, le-a botezat tudorisme și nu s-a îndurat să le-nchidă în vreun seif, folder ori pușculiță, ci le-a rostogolit cu bucurie, pe-o mînă cu ăla mic, pînă aici. Mai departe începe joaca lor cu cei care, precum Robert, iubesc copiii și cititul.

Foto: Tata, eu glumesc serios – polirom

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.