-->

Celebra ie a lui Matisse poate fi văzută de azi la MNAR
https://www.ziarulmetropolis.ro/celebra-ie-a-lui-matisse-poate-fi-vazuta-de-azi-la-mnar/

Începând de azi, capodopera „La Blouse Roumaine”, de Henri Matisse, parte din colecţia permanentă a Centrului Pompidou Paris, va putea fi văzută la Muzeul Naţional de Artă al României, în cadrul unei expoziţii intitulate „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”, curatoriată de Erwin Kessler, manager interimar al MNAR.

Un articol de Liliana Matei|21 noiembrie 2025

Pentru prima dată, celebra lucrare va părăsi teritoriul Franței pentru a veni în România, la MNAR, unde va putea fi văzută până pe 8 februarie.

„România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziție, curatoriată de Erwin Kessler, alături de Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea și Costina Anghel, cuprinzând lucrări importante din colecțiile unor muzee din Franța, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și România, din colecții private și de la artiști contemporani. Fără să fie o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei, selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității, așa cum explică organizatorii.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani vor oferi publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu.

„La Blouse Roumaine” părăsește Franța pentru prima oară, în cadrul unui împrumut excepțional acordat de Centre Pompidou pentru expoziția de la București. Matisse a devenit interesat de ia românească datorită prietenului său, pictorul român Theodor Pallady, care i-a oferit cadou mai multe bluze românești. Lucrarea realizată în 1940 încununează o serie de încercări ale pictorului francez și este cu totul specială fiindcă aduce în centrul atenției frumusețea bluzei, nu modelul.

„Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.”

Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Faimoasa lucrare „La Blouse Roumaine” va funcționa în expoziție drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românescă prin ie, mutat de Matisse într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală –  sunt  prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial.

Expoziția și catalogul care o însoțește reliefează utilizarea în artă a costumului popular și mai ales a iei în formarea, transmiterea și impunerea unor veritabile discursuri de constituire a identității naționale, din cele mai vechi timpuri până la ora actuală.

Evenimente conexe: Pe parcursul expoziței vor fi organizate simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte și proiecții de filme legate de subiectul iei și portului popular.

Expoziția include un spațiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-și facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii și familii intr-o atmosferă relaxată și creativă.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere:

Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina –  o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual), Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Modovei, Chișinău, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundația Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței  din Sighetu Marmației, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naționale ale României, Romfilatelia.

05
/09
/24

Expoziția itinerantă “IdentitAR feminin”, un proiect digital multimedia, cu animații 3D și realitate augmentată, însoțit de muzică, sunet, spectacole lectură și dezbateri, va fi prezentată în patru orașe din România: Câmpulung Muscel, Sfântu Gheorghe, Suceava și Râmnicu Vâlcea. Turneul debutează pe 7 septembrie, într-un spațiu alternativ - Convivial, din Câmpulung Muscel.

02
/09
/24

Povești din comunitate legate de bullying dar și obiecte semnificative pentru poveștile personale despre copilărie și adolescență vor putea fi văzute în cadrul primei etape deschise publicului a proiectului TRANZIȚIE: Călătoria Eroului, o activare participativă prin artă inițiată de Asociația Macaia.

29
/08
/24

Astăzi, aproape toată lumea are la îndemână un smartphone cu o cameră capabilă de a realiza fotografii de calitate. Însă, pentru a trece de la simple imagini la fotografii cu adevărat impresionante, este nevoie de să ținem cont de câteva metode simple și eficiente pentru a ne îmbunătăți fotografiile cu telefonul mobil.

26
/08
/24

La confluența dintre cercetare și artă, adresând durerea prin empatie și însingurarea prin deschiderea către comunitate, expoziția Una din Trei vorbește despre infertilitate, despre pierderea de sarcină - fenomene care afectează una din șase, respectiv una din trei femei - dar mai ales despre nedreptatea de a fi izolată și stigmatizată social în urma confruntării cu aceste evenimente traumatice.

21
/08
/24

Balkanik Festival – Home of World Music, cunoscut pentru atmosfera sa inconfundabilă și spiritul de fuziune culturală, se întoarce la Grădina Uranus între 6 și 8 septembrie. Evenimentul rămâne un punct central de întâlnire pentru comunitățile din București și pentru turiștii care vin în capitala României special pentru a participa la acest festival.

13
/08
/24

Asociația Macaia anunță lansarea proiectului TRANZIȚIE: Călătoria Eroului, o activare participativă prin artă care propune o radiografiere subiectivă și colectivă a fenomenului de bullying în România, din anii ’90 și până în prezent, prin intermediul unor cercetări sociologice și psihologice amănunțite, menite să ofere o perspectivă de ansamblu asupra amplorii și cauzelor sale.

08
/08
/24

În continuarea unei serii de performance-uri artistice începute în anul 2018 de Celula de Artă, artiștii care doresc să își forțeze limitele imaginației și să participe într-un exercițiu complex de empatie se pot înscrie, între 7 august și 2 septembrie în proiectul Blind Seven, o provocare la explorare și depășirea limitelor impuse de simțul principal folosit în artele vizuale: văzul.