Cineclub FILM. C.T. Popescu prezintă un SF marca Gopo
https://www.ziarulmetropolis.ro/cineclub-film-c-t-popescu-prezinta-un-sf-marca-gopo/

Vineri, 17 noiembrie 2017, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 17-a ediţie a Cineclubului FILM, în cadrul căreia va fi proiectat, de pe peliculă (35mm), un alt titlu notabil al istoriei filmului românesc, FAUST XX (1966), o comedie SF purtând semnătura inconfundabilă a lui Ion Popescu Gopo.

Un articol de Petre Ivan|13 noiembrie 2017

Recent s-au împlinit 60 de ani de când Gopo cucerea, la Festivalul de la Cannes, primul trofeu Palme d’Or (pentru scurtmetrajul animat SCURTĂ ISTORIE, în care îşi lansa celebrul „omuleţ”, personaj ce va face carieră) din istoria filmului românesc, iar pe 29 noiembrie 2017 se vor comemora 28 de ani de la trecerea în nefiinţă a cineastului român.

Invitatul special al evenimentului de la Cinemateca Eforie este criticul, jurnalistul şi scriitorul Cristian Tudor Popescu, alături de care se va afla criticul şi profesorul de cinema Dana Duma, redactor şef al revistei FILM şi, totodată, specialist în opera lui Ion Popescu Gopo. Cu această ocazie va fi prezentat cel mai recent număr (3 / 2017) al revistei FILM, în prezenţa redactorilor şi colaboratorilor publicaţiei editate de UCIN.

Cineclubul FILM este o serie de evenimente (proiecții speciale cu filme românești remarcabile, prezentate în copii noi sau restaurate şi însoțite de discuții cu invitați) organizată de Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română în colaborare cu revista FILM, publicație trimestrială a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). Tariful unic de acces la aceste evenimente este de 3 lei.

Cineclubul FILM a început în luna ianuarie 2015, iar în primele 16 întâlniri de la Cinematecă au fost prezentate filmele româneşti O LACRIMĂ DE FATĂ (Iosif Demian, 1980), S-A FURAT O BOMBĂ (Ion Popescu Gopo, 1962), MERE ROŞII (Alexandru Tatos, 1976), MOROMEŢII (Stere Gulea, 1987), RECONSTITUIREA (Lucian Pintilie, 1970), DIRECTORUL NOSTRU (Jean Georgescu, 1955), DOMNIŞOARA AURICA (Şerban Marinescu, 1886), IACOB (Mircea Daneliuc, 1988), NUNTA DE PIATRĂ (Mircea Veroiu şi Dan Piţa, 1971), TRECĂTOARELE IUBIRI (Malvina Urşianu, 1974), ANOTIMPURI (Savel Stiopul, 1964), SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE VIAŢĂ (Mircea Veroiu, 1984), LA CAPĂTUL LINIEI (Dinu Tănase, 1983), SECVENŢE (Alexandru Tatos, 1982), ŢĂRMUL N-ARE SFÂRŞIT (Mircea Săucan, 1961) şi DINCOLO DE BARIERĂ (Francisc Munteanu, 1965).

Printre invitaţii de până acum ai Cineclubului s-au numărat: regizorul şi scenaristul Stere Gulea, regizorul Dinu Tănase, directorii de imagine Vivi Drăgan Vasile, Florin Mihăilescu şi Doru Mitran, monteurul Mircea Ciocâltei, cântăreaţa şi actriţa Marina Voicu, actorii Dan Condurache, Ion Dichiseanu, Irina Ionescu şi Dorel Vişan, criticii Ioan-Pavel Azap, Călin Căliman, Dana Duma, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Cristian Tudor Popescu, Călin Stănculescu şi Titus Vîjeu, scriitorul şi publicistul Bedros Horasangian, jurnalistul şi editorul Emil Stanciu.

FAUST XX – Detalii film

România, 1966, 85 min., alb-negru, versiune originală, 35mm

Comedie SF

Scenariul şi regia: Ion Popescu Gopo

Cu: Emil Botta, Iurie Darie, Jorj Voicu, Stela Popescu, Ewa Krzyzewska, Ion Iancovescu, Nicolae Secăreanu, Puiu Călinescu, Mircea Crişan

In interpretarea lui Emil Botta, Profesorul este un Faust interesant şi profund uman: are o familie şi suferă de o boală incurabilă care-l face să râvnească la nemurire. Are o fiică destul de tembelă (Stela Popescu), un asistent cam frivol şi carierist (Iurie Darie) şi obţine tinereţea mutându-se în trupul acestuia din urmă. Jorj Voicu propune un Mefisto insinuant şi tenace, folosind talentul de a manipula oamenii în scopuri ştiinţifice. Raporturile tradiţionale din tratările motivului faustic sunt schimbate (…). Dacă trecem de aceste dificultăţi ale modificării (uneori nejustificată) a convenţiei, urmărim cu interes partea S.F. care oferă de fapt o interesantă temă de reflecţie asupra moralei şi ştiinţei. Au savanţii dreptul să modifice natura? Cam aşa s-ar rezuma, foarte sumar, întrebarea pusă de cineast prin această peliculă care împrumută din arsenalul genului tema transmiterii unei conştiinţe în alt trup. (Dana Duma, „Ion Popescu Gopo”, 1996)

 

Foto: C.T. Popescu, Cineclub FILM – facebook

06
/05
/14

Filmele europene și independente se bucură de un public mai numeros în 2014, datorita ediției a IV-a a proiectului cultural Cinema-Edu, dedicat liceeniilor din București și din alte 10 localități din România.

06
/05
/14

Filmul "Poziţia copilului", în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat marele premiu şi trofeul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) pe anul 2013. Gala premiilor UCIN reprezintă aprecierea juriului desemnat de UCIN pentru cele mai importante realizări cinematografice şi de televiziune ale anului precedent.

06
/05
/14

Sophia Loren, una dintre cele mai cunoscute actriţe italiene, a fost desemnată invitatul de onoare de la Cannes Classic 2014, care va celebra totodată naşterea westernului italian şi împlinirea a 30 de ani de când filmul "Paris Texas", de Wim Wenders, a primit trofeul Palme d'Or.

05
/05
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Când primăvara e fierbinte“ (1961) şi „Ţărmul n-are sfârşit“ (1963), filme aproape necunoscute, impuneau un cineast unic şi, din păcate, ignorat, atât la vremea lui, dar mai ales în prezent - Mircea Săucan.

01
/05
/14

CRONICĂ DE FILM Cel mai recent film al lui John Turturro în calitate de regizor și de actor în rol principal, „Fading Gigolo“/„Gigolo de ocazie“, este asemeni stilului de interpretare al realizatorului său: combinație în doze mici de umor, gravitate și o stranie buimăceală.

26
/04
/14

Este actriţă la Teatrul „Constantin Tănase” şi profesor de actorie la Universitatea Hyperion. A absolvit două facultăţi, a publicat trei cărţi de bucate şi este la a doua soacră. Adriana Trandafir, care împlinește 58 de ani pe 26 aprilie, vorbește despre oamenii și locurile care i-au influenţat viaţa.

25
/04
/14

Al Pacino împlineşte, astăzi, 74 de ani. Printre interviurile pe care le-a dat de-a lungul vieţii s-a numărat şi unul publicat de revista Esquire România. În acest interviu, din care vă prezentăm fragmente, Al Pacino vorbeşte despre secretele carierei şi despre viaţa personală.