Concursul „George Enescu” sau cum se fac numele în muzica clasică
https://www.ziarulmetropolis.ro/concursul-george-enescu-sau-cum-se-fac-numele-in-muzica-clasica/

Ce au în comun pianiştii Radu Lupu şi Valentin Gheorghiu, violoniştii Silvia Marcovici şi Alexandru Tomescu, cântăreţele Ileana Cotrubaş şi Viorica Cortez, pe lângă faptul că sunt artişti cu o carieră internaţională? Cu toţii au debutat ca laureaţi ai Concursului Internaţional „George Enescu”. Anul acesta, evenimentul se află la a XIV-a ediţie.

Un articol de Liliana Matei|30 mai 2014

La fel cum George Enescu i-a sprijinit în timpul vieții pe tinerii muzicieni (în anul 1912, a susținut un turneu național, prin care a strâns peste o mie de lire sterline pentru a înființa și acorda un premiu național de compoziție), Concursul Enescu descoperă, susține și promovează tinerele talente din întreaga lume – viitoarele nume sonore ale muzicii clasice.

 

Enescu

George Enescu, alături de unul dintre elevii săi preferați – violonistul Yehudi Menuhin

Evenimentul a debutat oficial în septembrie 1958, odată cu lansarea Festivalului Internațional „George Enescu”.

Referindu-se la interpretarea Preludiului în do diez minor de Bach de către un concurent, la prima ediție a Concursului, cronicarul Alfred Hoffman nota atunci: „De la început simţi că la pian se află o personalitate”.

Concurentul era Li Ming-Qiang (China) și a fost câștigătorul concursului de pian al acelei ediții, fiind și preferatul publicului. Cronicarul a exprimat într-o frază ceea ce își dorea să fie Concursul George Enescu – un loc în care se descoperă personalități muzicale și un punct de pornire în cariera marilor artiști ai lumii.

Li Ming-Qiang a fost inclus ulterior în galeria pianiștilor recunoscuți la nivel mondial, iar în anul 1991 a revenit la București, de data aceasta făcând parte din juriul Concursului George Enescu.

Numeroși alți artiști străini s-au afirmat în cariera internațională datorită vizibilității și recunoașterii oferite de Concursul Enescu. Celebra pianistă georgiană Elisabeth Leonskaja (foto stânga), apropiată a maestrului Sviatoslav Richter și supranumită astăzi “Marea Doamnă a Pianului” a obținut în anul 1964 Premiul I la secțiunea dedicată pianului din cadrul Concursului Enescu.

Agnes Baltsa, Li Ming Qiang, Igor Aleksandrovich Frolov, Arie Vardi, Oleg Moiseevich Kagan, Pascal Mahé Rogé, Cristina Ortiz, Dmitri Alexseev, Valeriy Sokolov sunt alte nume ale căror cariere au fost marcate de participarea la Concursul „George Enescu”.

Ediția 2014

Ediția de anul acesta va fi deschisă, în premieră în istoria concursului, printr-un Concert de Gală la Ateneul Român, pe 6 septembrie. Violonistul Alexandru Tomescu – laureat în cadrul ediției din 1999 a Concursului – și pianistul Amir Tebenikhin – laureat al ediției din 2007 – vor interpreta Rapsodia Nr. 1 în La Major de George Enescu, Concertul pentru Vioară şi Orchestră în Mi Minor Op. 64 de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Concertul pentru Pian și Orchestră în La Minor Op. 16, de Edvard Grieg.

Trei dintre cei mai cunoscuți muzicieni ai momentului – un polonez, un german și un român – vor dirija finalele ediției de anul acesta. Marek Pijarowski, fost director artistic al prestigioasei Filarmonici din Polonia va dirija Finala de Vioară. Ovidiu Bălan, unul dintre cei mai apreciați muzicieni de tradiție est-europeană, va fi dirijorul Finalei de Violoncel. Iar reputatul pianist și dirijor german Justus Frantz, apropiat al legendarului Leonard Bernstein, va dirija Finala de Pian.

Înscrierea la concurs – până la 1 iulie

Concursul „George Enescu”, care se desfășoară anul acesta între 8 și 27 septembrie, este singurul din România afiliat la Federația Mondială a Concursurilor Internaționale Muzicale (FMCIM).

Are patru secțiuni – Vioară, Violoncel, Pian și Compoziție – și oferă premii în valoare de 100 000 de euro. Probele competiționale se vor desfășura în două insituții-emblemă ale capitalei, Ateneul Român și Universitatea Națională de Muzică, în timp ce concertele finale vor avea loc la Ateneul Român, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”.

Perioada de înscriere pentru concurs se încheie la 1 iulie, iar informațiile despre regulament și formularul de înscriere pot fi accesate pe site-ul Festivalului Enescu.

21
/02
/18

Dirijorul Horia Andreescu revine în această perioadă în atenţia publicului din ţară, prin două concerte programate la Iaşi şi Braşov: în seara de 23 februarie, de la ora 19.00, într-un nou episod al Integralei concertelor și simfoniilor de Beethoven, inclusă în stagiunea 2017-2018 a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, dedicată Centenarului Marii Uniri şi în seara de 2 martie 2018, de la ora 19.00, într-un concert simfonic extraordinar susţinut împreună cu Filarmonica din Braşov.

20
/02
/18

Solartis Quartet va concerta pe 27 februarie, de la ora 18:00 la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, în cadrul unui eveniment salonard special unde muzica va dezvălui povestea unei hărți din vremuri îndepărtate, cu o valoare istorică puțin cunoscută în spațiul public românesc. Solartis Quartet contribuie cu o notă muzicală distinctă la crearea unei atmosfere boem-istorice, în consonanță cu rațiunea și nuanțele evenimentului.

20
/02
/18

Vineri, 23 februrie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio invită publicul la o călătorie simfonică în lumea celebrului hidalgo Don Quijote și a scutierului său, Sancho Panza, imaginată muzical de Richard Strauss, în poemul simfonic cu același nume. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Cristian Oroșanu, un nume familiar publicului de la Sala Radio pentru colaborările sale frecvente cu orchestrele radio.

19
/02
/18

După 5 ediţii sold-out, Jazz în Church îşi anunţă cea de-a şasea ediţie care va avea loc între 19 şi 22 aprilie 2018, în binecunoscuta biserică Lutherană din Bucureşti, aducând împreună anul acesta artişti consacraţi din zece ţări de pe patru continente.

16
/02
/18

Miercuri, 21 februarie 2018, începând cu ora 19:00, Filarmonica ”George Enescu” ne adresează o invitație specială la Recitalul cameral ”Sogno....”, un eveniment liric excepțional găzduit de Ateneul Român. Serata muzicală aflată sub semnul unui vis liric plin de emoție și muzicalitate îi are ca invitați speciali pe baritonul Florin Estefan și pianistul Remus Manoleanu.

14
/02
/18

Vineri, 16 februarie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio invită publicul într-o lume a sonorităților de basm, cu suita simfonică Șeherazada, de Rimski – Korsakov, lucrare programată în partea a II-a a concertului de la Sala Radio.

13
/02
/18

Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești va susține luni, 26 februarie, de la ora 19.00, pe scena sălii Majestic a Teatrului Odeon din București, o reprezentație a celei mai recente producții a secției Teatrului de Revistă Majestic: Zaraza, un spectacol de Răzvan Mazilu, scenariul Daniel Chirilă.

13
/02
/18

Spectacolul The Fly este o premieră pe scena românească prin îngemănarea inteligentă și minuțios explorată artistic a pianului și a pantomimei, într-un duo efervescent, plin de umor, fantezie și note de jazz. În urma acestui „art fusion” dintre muzicianul Marius Vernescu și actorul Alexandru Pribeagu rezultă un spectacol modern, unic la nivel de reprezentare în România.

09
/02
/18

Sărbătoarea dragostei la români – Dragobetele (24 februarie) – este marcată și în acest an printr-un eveniment folcloric de neratat la Sala Radio! Devenit o tradiție a stagiunii Orchestrei de Muzică Populară Radio, dirijată de Adrian Grigoraş, concertul, prezentat sub titlul Dragobetele sărută fetele, se va desfăşura duminică, 11 februarie, ora 17.00, la Sala Radio. […]

06
/02
/18

Trupele care cântă jazz se pot înscrie de astăzi, 6 februarie, la a patra ediție a Concursului Internațional Jazz in the Park, competiție dotată cu premii totale de 5.000 de euro în bani și servicii, plus șansa de a cânta la alte evenimente și festivaluri din România și din străinătate.

31
/01
/18

Vineri, 2 februarie 2018, de la ora 19.00, la Sala Radio, Orchestra Națională Radio propune un repertoriu rar întâlnit pe scenele noastre de concert, sub bagheta dirijorului Julien Salemkour. Seara va debuta cu Noapte transfigurată, op. 4, de A. Schönberg, o lucrare considerată la granița între armonia wagneriană și structurile muzicale brahmsiene.