Conferințele „Despre lumea în care trăim“, temele ediției a patra
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferintele-despre-lumea-in-care-traim-temele-editiei-a-patra/

Conferinţele „Despre lumea în care trăim“, ediţia a patra: Radu Paraschivescu despre iluziile şi mecanismele deformării, Valentin Naumescu despre criza de încredere în democraţia liberală, Ioana Pârvulescu despre librarii exemplari de ieri şi de azi, Sorin Ioniţă despre tranziţia postcomunistă şi ce ne desparte de o Românie normală.

Un articol de Petre Ivan|26 martie 2021

A patra ediție a Festivalului de conferințe Despre lumea în care trăim ne ajută să ne facem o imagine de ansamblu, inclusiv despre actuala criză provocată de pandemia de Covid-19. Temele din acest an vor scoate la iveală aspecte mai puțin cunoscute, dar foarte interesante ale trecutului nostru cultural, ne vor dezvălui iluzii, frici și frustrări, dar și motivele de optimism actuale și ne vor pune în față câteva scenarii teoretice posibile ale viitorului, din punctul de vedere al științelor politice și al relațiilor internaționale. Cei patru invitați au prezentat într-o avanpremieră online detalii din structura conferințelor lor, despre care puteți citi mai jos sau pe care le puteți urmări aici: https://www.youtube.com/watch?v=28qLVw-zEzU

Festivalul Despre lumea în care trăim, seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, se va desfășura anul acesta exclusiv online, pe 27 și 28 martie.

Biletele, în valoare de 35 de lei, sunt disponibile în rețeaua Eventbook:  https://eventbook.ro/festival/festivalul-de-conferinte-despre-lumea-in-care-traim

*Achiziționarea unui bilet permite urmărirea live a fiecărei conferințe și include o valabilitate de două săptămâni pentru a putea vedea sau revedea evenimentul.

Abonamentul la toate cele patru conferințe, în valoare de 100 de lei, se poate achiziționa în rețeaua Eventbook aici: https://eventbook.ro/other/bilete-festivalul-de-conferinte-despre-lumea-in-care-traim-abonament-2021

—-

Sâmbătă, 27 martie, ora 11.30

Scriitorul Radu Paraschivescu va deschide această ediție. Conferința sa, cu titlul „Prostul şi escrocul: Mecanisme ale deformării în lumea de azi“, va fi urmată de un dialog cu Cătălin Striblea.

Radu Paraschivescu: „Voi vorbi despre câteva iluzii. Iluzia revirimentului, mai ales a celui medical. Modalitățile în care se falsifică realitatea prin manipulare, prin promisiuni de însănătoșire, prin leacuri miracol. Iluzia prosperității, cu două trepte. Prosperitatea pe termen foarte scurt și iluzia care ține de creșterea stimei de sine, prin mecanisme de deformare care te fac să obții un alt chip decât cel pe care îl ai în realitate. Iluzia invulnerabilității prin ocrotire divină. Iluzia excepționalismului românesc. Falsificarea prin recursul la impostori care, în ziua de astăzi, vorbesc mai tare și mai apăsat decât specialiștii, sunt histrioni acolo unde specialiștii nu sunt. Iar pandemia oferă o gamă largă de scenarii, conspirații și minciuni. Vom vorbi și despre primejdiile care decurg din faptul că îi ascultăm pe cei care nu ar trebui ascultați. Și vom discuta, măcar în termeni primari, și despre conceptul de cancel culture și despre rescrierea literaturii“.

Sâmbătă, 27 martie, ora 14.30

Valentin Naumescu este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană și expert independent al Comisiei Europene în domeniul relații internaționale. Conferința sa, cu tema „Unde a dispărut încrederea? Criza democrației liberale și scenariile guvernării lumii de mâine“, va fi urmată de un dialog cu Ovidiu Nahoi.

Valentin Naumescu: „Ipoteza pe care o propun eu este că în centrul crizei democrației liberale este o criză de încredere a oamenilor, a cetățenilor, a națiunilor care participă la ceea ce numim «ordinea liberală occidentală» postbelică. Sunt, de fapt, două contestări puternice. Una exterioară, care vine dinspre marile puteri iliberale pe care le știm foarte bine, în special China și Rusia. Asta nu trebuie să ne mire. E firesc ca două regimuri autoritare care au sfidat întotdeauna valorile liberale să conteste și să atace ordinea liberală. În schimb, vom discuta mai mult despre ceva ce poate fi mult mai surprinzător, o contestare din interiorul lumii liberale. Și voi numi populismul iliberal, cu două mari variante de radicalizare ideologică – la stânga și la dreapta. Ambele sunt nocive, pentru că ambele se bazează pe niște scheme de gândire plată, un clișeu ideologic, spre deosebire de ceea ce ar trebui să fie o gândire nuanțată“.

Duminică, 28 martie 2021, ora 11:30

Conferința scriitoarei Ioana Pârvulescu va avea tema „Librăriile: De unde și până unde? Din istoria romantică a cărților“ și va fi urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu.

Ioana Pârvulescu: „Am pornit de la două realități pe care probabil că le știe toată lumea. În perioada pandemiei, în mai multe țări, librăriile au rămas deschise, iar cartea a fost considerată un bun vital. Pe de altă parte, tot acum se închid librării cu tradiție. Am rămas extrem de uimită să aud că Gibert Jeune din Piața Saint Michel se închide chiar acum, la sfârșitul lui martie. Deci o librărie cu o tradiție de aproape 135 de ani. Apoi mi-am dat seama că noi nu știm care a fost prima librărie din București și cum s-a pornit în această meserie de a deveni librar, a avea o librărie în București în secolul al XIX-lea. Și voi vorbi despre viața unor primi librari care nu merită uitarea noastră. Voi arăta valoarea exemplară a celor care s-au luptat cu toate ostilitățile, cu toate lucrurile care îi împiedicau să impună ceea ce își doreau ei, cartea. Va fi în stilul pe care cititorii mei îl știu, o recuperare a trecutului, care însă are o valoare exemplară pentru prezent“.

Duminică, 28 martie 2021, ora 17:00

„Ce ne desparte de o Românie normală“ sau ce ne mai lipseşte ca să fim Suedia, partea plină şi partea goală a paharului tranziţiei postcomuniste, este tema despre care ne va vorbi Sorin Ioniță, analist de politici publice și fondator al think tank-ului ExpertForum (EFOR), unde produce rapoarte de politici menite să facă guvernarea mai bună. Conferința sa va fi urmată de un dialog cu Marian Voicu.

Sorin Ioniță: „Ideea de la care am pornit este o parafrază glumeață la o întrebare care se pune în știința politică astăzi pe glob. Cum faci să ajungi o țară dezvoltată, prosperă și stabilă? O să mă refer mai mult la lumea postcomunistă și la aceste trei decenii pe care le-am trăit. O să mă uit la trecut și o să pun pe rând pe masă cele două mari teorii pe care le avem. Prima e cea optimistă. Că vom ajunge ca Suedia dacă lăsăm lucrurile să curgă la vale în cadrele pe care le avem acum. Cu răbdare, cu mici reglaje, valul ne duce în acea direcție. Teoria pesimistă, care cred că e predominantă în România, spune că nu o să ajungem niciodată ca Suedia din cauza formelor fără fond. Aici mă leg de istoria reflecției noastre frustrate de 150 de ani încoace, dar teoria formelor fără fond e un calc după ce se discuta în Occident la ora aia, mai ales în țări marginale din jurul nostru. Toate culturile marginale din jurul unui centru de prestigiu au genul acesta de frustrare că modernizarea este superficială, că fondul nostru superficial se perpetuează la nesfârșit și că, în general, nu o să scăpăm niciodată de simptomele acestea.

Reflecția mea va fi, deci, pe 30 de ani, plecând de la greaua moștenire postcomunistă. O sintagmă foarte persiflată, dar lumea nu își dă seama cât de reală este încă și ce greutate avea atunci, la începutul anilor ’90, când noi eram la ani lumină nu de Germania, ci de Ungaria și Cehoslovacia, care încă exista la vremea respectivă. Și cât de mult s-au închis aceste diferențe astăzi. Voi sfârși discuția în ultimii zece ani, ceea ce eu voi numi «deceniul furiei și indignării», deceniu care începe cu marea criză economică, în 2008‒2009, de la care s-au răsturnat multe lucruri, și se încheie, cred eu, cu criza Covid“.

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.

18
/04
/22

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc pe 16 mai 2022. Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro ), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

18
/04
/22

București, 15 aprilie 2022 – Editura Corint vă invită la dezbaterea pe marginea cărții Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul? de Graham Allison, volum de referință în domeniul relațiilor internaționale, publicat în imprintul Corint Istorie. Evenimentul are loc luni, 18 aprilie, ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu.

17
/04
/22

După succesul internațional al romanelor „Tatuatorul de la Auschwitz”, vândut în peste 7 milioane de exemplare, și „Călătoria Cilkăi”, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărului Auschwitz-Birkenau.

13
/04
/22

Nominalizat la prestigiosul Man Booker Prize, „Lumea în flăcări” de  Siri Hustvedt, recent apărut la Editura Polirom, este un roman magistral pe tema percepţiei, prejudecăţilor, dorinţei şi luptei unei femei pentru afirmarea în conştiinţa publică.

11
/04
/22

Editura Polirom anunță apariția unui titlu-eveniment în cadrul prestigioasei sale colecții de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom”: „Poemele posibile. Antologie (1966-1975)” de José Saramago, traducere din limba portugheză și note de Simina Popa, volum publicat cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1998).