Cu Biblia la școală: „(M)ucenicul”, un film provocator, despre religie și educație
https://www.ziarulmetropolis.ro/cu-biblia-la-scoala-mucenicul-un-film-provocator-despre-religie-si-educatie/

Cum ar trebui să li se predea religia copiilor şi adolescenţilor? Cât de necesară este educaţia sexuală în şcoli? Și ce efecte poate avea implicarea Bisericii în cele mai adânci straturi ale societăţii? Sunt câteva dintre temele – extrem de actuale şi în România – puse în discuţie de filmul „(M)ucenicul”/ „The Student”, în regia lui Kirill Serebrennikov, care ajunge pe marile ecrane din România din 31 martie, distribuit de Transilvania Film.

Un articol de Liliana Matei|9 martie 2017

„În urmă cu trei ani, președintele rus Vladimir Putin a dat o lege prin care educația religioasă devenea obligatorie în școlile de stat, permițându-le studenților și părinților să aleagă între șase discipline religioase, cea dominantă fiind religia creștin ortodoxă. A fost o lege care a intrat în conflict cu ideea de separare a Bisericii de stat, subliniind clar cât de mult s-a distanțat Rusia de ateismul impus de regimul comunist“, comenta Variety după premiera de la Cannes, în 2016.

Dezbaterea este actuală și în România, unde Biserica Ortodoxă se opune transformării orei de religie în una de istorie a religiilor, dar și includerii orelor de educație sexuală în programa școlară.

În (M)ucenicul, Veniamin (Petr Skvortsov), un adolescent cuprins de o criză mistică, își confruntă mama, colegii și profesorii cu Biblia în mână. Au voie fetele să ia lecții de înot la școală în bikini? Chiar e nevoie de educație sexuală în clasă? Ar trebui studiată teoria evoluției la ora de științe? Adulții sunt copleșiți de certitudinile pe care tânărul le strigă invocând Scriptura. Nimeni, în afară de Elena (Victoria Isakova), profesoara lui de biologie, nu-l va provoca pe propriul teren.

Scenariul se bazează pe o controversată piesă de teatru, Martyr, care pornește de la ideea că Biblia citită de un copil sau un adolescent poate da naștere unor reacții radicale, neprevăzute. „Marius Von Mayenburg mi-a povestit că a scris această piesă după ce a citit Biblia și a descoperit niște versete foarte bizare, foarte violente, cu un înțeles dublu neașteptat. A simțit că, scoase din context, frazele astea ar putea descrie exact opusul iubirii și fraternității. Așa s-a născut piesa de teatru, de la ideea că e foarte simplu să răstălmăcești cuvintele Scripturii”, declară regizorul Kirill Serebrennikov într-un interviu pentru No Film School.

(M)ucenicul_3

Una dintre cele mai puternice scene din film se petrece în timpul orei de biologie, când profesoara încearcă să le predea noțiuni de bază despre funcțiile sexuale. Teoria evoluționistă, relațiile în afara căsătoriei – toate sunt contestate folosind Biblia. Srsa versetelor e mereu indicată, pentru a confirma autenticitatea lor.

„Filmul este o analiză relevantă a fanatismului religios și, în același timp, o privire critică asupra Rusiei moderne, o țară ale cărei instituții majore au devenit dominate de minți reacționare și de bigotism”, scrie The Hollywood Reporter.

(M)ucenicul a avut premiera în competiția Un Certain Regard la Cannes, unde a obținut Premiul François Chalais, acordat filmelor care promovează valorile jurnalismului. Regizorul rus Kirill Serebrennikov a câștigat numeroase premii în teatru, film și televiziune. (M)ucenicul este al patrulea său lungmetraj, după Playing the Victim (2006, Marele Premiu la Kinotavr Russian Open Film Festival și Rome Film Festival), Yury’s Day (Competiție Locarno IFF, 2008) și Betrayal (Competiție, Festivalul de la Veneția, 2012), filmul care i-a adus notorietatea internațională.

(M)ucenicul va fi distribuit în cinematografele din România din 31 martie, de Transilvania Film.

30
/06
/20

OPINIE Desfăşurată în aer liber, după o amânare de trei luni din cauza pandemiei, gala Premiilor Gopo a avut câştigători previzibili. Deşi inevitabil mai puţin spectaculos ca de obicei, evenimentul a fost important prin simplul fapt că s-a desfăşurat şi că le-a permis câtorva sute de cineaşti să se reîntâlnească, într-un context dificil pentru filmul românesc.

30
/06
/20

Drama suedeză „Beartown/Scandalul” va avea premiera în toate teritoriile HBO Europe, în această toamnă. Serialul, bazat pe romanul bestseller al lui Fredrik Backman, este regizat de Peter Grönlund și îi are în rolurile principale pe Ulf Stenberg, Aliette Opheim, Tobias Zilliacus, Miriam Benthe și Oliver Dufaker.

29
/06
/20

Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință, producții prezentate și premiate la Cannes.

25
/06
/20

”Grilele, genurile, toate categoriile fixate sunt inamicii criticului” şi ”Libertatea criticului este de a nu se supune ierarhiilor gata făcute”. Sunt doar două dintre numeroasele idei stimulante despre critica de film dintr-un dosar din revista franceză „Cahiers du cinéma” pe aprilie, în ultimul număr înainte de schimbarea echipei editoriale.

21
/06
/20

CRONICĂ DE FILM Realizat în Franţa şi cu o distribuţie formată din Catherine Deneuve, Juliete Binoche şi Ethan Hawke, „La vérité”/”The Truth” (2019) nu este printre cele mai reuşite titluri ale regizorului japonez Hirokazu Koreeda. Un film lejer, dar tonic.

19
/06
/20

Până pe 21 iunie, inclusiv, pot fi văzute gratuit scurtmetraje realizate de regizori români în timpul autoizolării impuse de pandemie, alături de o selecție de filme scurte din 21 de țăre europene, curatoriată de Andrei Tănăsescu, directorul artistic al acestei ediţii.

17
/06
/20

Fascinanta Italie, aflată în vizorul lumii, într-un an cu totul neobișnuit, este în centrul atenției și la Festivalul Internațional de Film Transilvania, de data aceasta, pentru cinema-ul ei seducător.

16
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Nu știu să existe vreo carte în limba română despre Alain Delon, nici măcar în traducere. Dar pentru că accesul la volume în limbi străine e mai ușor decât oricând, recomand două splendide albume în franceză – „L'encyclopédie Alain Delon” (2016) și „Alain Delon. Film par film” (2019).