„Tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea“ – Sanda Manu. „Cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau” – Artan. „Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul” – Cristian Tudor Popescu.
Un articol de Ziarul Metropolis|15 decembrie 2015
Centrul de Studii în Istorie Contemporană, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer România, a organizat luna trecută proiectul Arta și cenzura în comunism, care a cuprins o serie de evenimente, desfășurate în trei zile separate, dedicate cenzurii în muzică, film și teatru din România comunistă.
Proiectul a fost deschis, la Club A, de o dezbatere despre cenzura în muzică, moderată de Sorin Dănescu (ex-Viţa de Vie, ex-Diesel) și i-a avut ca invitaţi pe Artan (Adrian Pleșca), Mircea Baniciu și Mihai Godoroja.
ARTAN
„Pe atunci, ne interesa să facem pe grozavii, aşa că cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau”.
SORIN DĂNESCU
„Cred că pe atunci conştientul colectiv era mult mai puternic decât în zilele noastre. Înainte de 1989, şi calitatea muzicii era mai bună, pentru că în condiţiile în care exista acel pat al lui Procust, muzicienii se străduiau să fie subversivi şi să scoată ce-i mai bun”.
MIKE GODOROJA
„Am citit în cărţile de istorie ale copiilor mei că perioada anilor 80 a fost cea mai tristă pentru România, dar eu cred că România avea o dublă viaţă: una oficială, controlată de Guvern şi una interioară, a oraşelor şi a oamenilor între care funcţiona socializarea directă şi în care Cenzura nu pătrundea”.
Dezbaterea despre cenzura în film de la Cinemateca Eforie a fost moderată de Mihai Fulger şi i-a avut ca invitați pe Cristian Tudor Popescu, Florin Mihăilescu și Nae Caranfil.
CRISTIAN TUDOR POPESCU
„Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul”.
NAE CARANFIL
„Era o cenzură estetică în IATC: eram ghidaţi spre anumite subiecte şi spre o anumită metodă de tratare a lor; era o cenzură difuză”.
FLORIN MIHĂILESCU
„În cinematografia actuală funcţionează o cenzură de ordin economic”.
Dezbaterea despre cenzura în teatru, de la Teatrul Bulandra, le-a avut invitate pe Eugenia Vodă şi pe Sanda Manu.
EUGENIA VODĂ
„Sub presiunea cenzurii şi autocenzurii se trezea o creativitate cu care teatrul de după 1989 nu s-a mai întâlnit; astfel se naşte un paradox: când istoria este vitregă, talentul pare să fie şi mai bine pus în valoare.”
SANDA MANU
„Nu am venit să vorbesc împotriva cenzorilor, ci a turnătorilor; cenzorii nu erau de pus la zid; eu eram primul cenzor al pieselor mele, tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea”.
În foaierul sălii Studio Space de la Teatrul Bulandra a fost vernisată „CenzurART” – expoziție de fotografie a lui Andrei Gîndac, care a conţinut imaginile realizate pentru campania de teasing a proiectului.
Scopul principal al proiectului a fost acela de a readuce în conștiința publică actuală faptul că, în timpul regimului comunist din România, cenzura s-a manifestat masiv în toate domeniile culturii, ajungând să modifice radical tipul de percepție al spectactorului, precum și atitudinea și receptarea în fața obiectului artistic.
Foto: Andrei Gîndac
