Dan Tudor pune în scenă „Mitică Popescu”, la Teatrul Nottara
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-tudor-pune-in-scena-mitica-popescu-la-teatrul-nottara/

Spectacolul „Mitică Popescu” după piesa lui Camil Petrescu, montare semnată de Dan Tudor, va avea premiera vineri, 30 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala „Horia Lovinescu” a Teatrului Nottara.

Un articol de Liliana Matei|28 noiembrie 2018

Din distribuție fac parte: Dan Tudor, Ada Navrot, Dani Popescu, Cristian Nicolaie, Raluca Tița, Daniela Minoiu, Ion Haiduc, Andreea Măcelaru Șofron, Mihai Marinescu, Mircea Teodorescu. Scenografia este semnată de Corina Grămoșteanu, muzica îi aparține lui Vlaicu Golcea, iar mișcarea scenică a fost coordonată de Florin Fieroiu.

„Mitică este bucureșteanul par excellence”, spune I.L. Caragiale, nașul acestui tip care „face spirite nesărate”. Fizionomia morală este aceea a bucureșteanului care pare un personaj cu totul neserios: lăudăros fără pereche, chiulangiu, crai de mahala, farseur de prost gust. Autorul acestei comedii este el însuși regățean și român. El nu  s-a putut împăca în niciun mod cu această reputație a lui Mitică pe care îl consideră frate bun. El crede că Mitică adoptă voit forma vulgară, aceasta fiind un simplu mod de a se apăra în fața vieții, așa cum unii timizi sunt obraznici, iar unii bătrâni, morocănoși”, spune Dan Tudor, regizorul spectacolului, justificându-și alegerea. „Teza acestui spectacol este că un om nu trebuie judecat după ceea ce spune, ci după faptele sale. La 90 de ani de la premiera absolută a piesei lui Camil Petrescu, Teatrul Nottara aduce în atenția publicului un Mitică Popescu nou, sensibil, comic fără ostentație.”

Camil Petrescu s-a născut la București, în aprilie 1894. A crescut fără părinți, în mahalaua Moșilor. După gimnaziu, își continuă studiile, ca bursier, la Colegiul Sfântul Sava și, apoi, la Liceul Gheorghe Lazăr. A absolvit, în 1919, Facultatea de Litere și Filosofie de la Universitatea București. A început să scrie încă din studenție. A debutat la Facla, în 1914, sub pseudonimul Raul D. În 1916, pleacă pe front ca ofițer, de unde se întoarce în 1918. Experiența trăită în această perioadă se regăsește în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930). Din 1920, participă la ședințele Cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar revista omonimă îi publică primele poezii. O perioadă a fost profesor de limba română la Timișoara. Aici a avut o intensă activitate publicistică: a condus gazeta Banatul și a publicat articole în Țara. Își ia doctoratul în filosofie cu teza „Modalitatea estetică a teatrului”.

În această perioadă creează cea mai mare parte a operei sale dramatice: „Jocul ielelor”, „Act venețian”, „Suflete tari”, „Danton”, „Mitică Popescu”, „Mioara”. În 1933, apare romanul „Patul lui Procust”. A fost redactor la Revista fundațiilor, îi apare volumul „Teze și antiteze”, publică pagini prețioase de analiză și de teorie a artei spectacolului. În 1939, Camil Petrescu este numit, pentru câteva luni, director al Teatrului Național București, iar din 1949 este ales membru titular al Academiei Române. În 1944, publică piesa „Iată femeia pe care o iubesc”. Drama istorică „Bălcescu”, text important în evoluția dramaturgiei noastre cu temă istorică, are premiera absolută în 1949, la Naționalul bucureștean. Urmează volumul de nuvele „Turnul de fildeș” și romanul „Un om între oameni”, rămas neterminat. Camil Petrescu a murit în mai 1957, la București.

Foto: Ciprian Duica

12
/08
/14

De la primele concerte ale celei de-a 15-a ediții, Festivalul Internațional “Enescu şi muzica lumii” și-a onorat renumele de promotor al tinerelor talente muzicale ale României, pe care le aduce în fața publicului din Sinaia, Bușteni, Brașov, Sibiu și București, alături de muzicieni consacrați de nivel internațional, sub îndrumarea neobositului muzician Marin Cazacu.

12
/08
/14

Actorul american Robin Williams, cunoscut în special pentru rolurile sale din filmele "Mrs. Doubtfire" şi "Cercul poeţilor dispăruţi", a decedat la domiciliul său. Conform anunţului făcut de poliţie, se pare că este vorba despre o sinucidere.

12
/08
/14

Avusese deja câteva roluri la Teatrul de Comedie, când a primit un telefon. "Mi s-a spus că domnul Nae Caranfil face un film şi mă cheamă la casting… După ce am închis telefonul m-am aruncat în genunchi de fericire, ca fotbaliştii, pe mocheta din sufragerie, şi mi-am julit amândoi genunchii”.

11
/08
/14

Istoricul Lucian Boia, autorul volumului Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări, apărut la editura Humanitas, este invitatul librăriei Humanitas Kretzulescu, joi, 14 august, de la ora 19.00, la o nouă ediţie Joia linguriţelor, dedicată Primului Război Mondial.

11
/08
/14

MEMORIA CULTURALĂ N-a trecut printr-o şcoală de teatru, dar la spectacolele care au la bază texte scrise de el, se râde mult. Se spune că, în dramaturgie, Teodor Mazilu este „al doilea după Caragiale”. S-a născut pe 11 august 1930.

11
/08
/14

La o lună de la finala Cupei Mondiale de fotbal, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România o comedie ce îmbină dragostea pentru sportul rege, conflictele familiale și umorul spaniol de calitate - Nuntă în ofsaid / La Gran Familia Española.

11
/08
/14

Corul Național de Cameră Madrigal și-a încheiat zilele trecute turneul organizat în China. Prezentă în cadrul celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional al Corurilor de la Beijing, formația românească a evoluat cu succes în fața unui public numeros în Sala Mare a Poporului Chinez.

10
/08
/14

În plină caniculă, Teatrul Excelsior pleacă la drum cu un spectacol-fenomen, “Cocoșelul neascultător”, care poartă marca de geniu a regretatului actor, regizor și fondator al acestei instituții, maestrul Ion Lucian.

10
/08
/14

Multă vreme, Capşa a fost un "câmp de luptă", unde inteligenţa devenise arma supremă, iar o replică acidă conta. În perioada interbelică acest loc era definit ca fiind acela "unde vin toţi seniorii şi se mănâncă scriitorii". De altfel, eroii acelor bătălii au devenit nume "grele" ale literaturii române.

09
/08
/14

Patru deputaţi ucraineni au fost fotografiaţi în timp ce se băteau în Parlamentul de la Kiev, imaginea fiind comparată cu arta renascentistă.