„Despre oameni şi melci” este filmul românesc cu cei mai mulţi spectatori în 2012, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Film România; pelicula semnată de Tudor Giurgiu a avut anul acesta 64.000 de spectatori şi încasări de 6.981.473 de lei. Acţiunea filmului „Despre oameni şi melci” se petrece în 1992, în Câmpulung-Muscel, la fabrica de […]
Un articol de Andrada Văsii|2 ianuarie 2013
„Despre oameni şi melci” este filmul românesc cu cei mai mulţi spectatori în 2012, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Film România; pelicula semnată de Tudor Giurgiu a avut anul acesta 64.000 de spectatori şi încasări de 6.981.473 de lei.
Acţiunea filmului „Despre oameni şi melci” se petrece în 1992, în Câmpulung-Muscel, la fabrica de maşini ARO. Filmul spune povestea unui grup de muncitori angajaţi la o fabrică falimentară, la începutul anilor ’90 în România. Totul se schimbă atunci când unul dintre ei descoperă o soluţie neobişnuită de a-şi salva colegii de la şomaj şi fabrica de la închidere. O întreprindere de stat ce fabrica maşini e pe cale să falimenteze şi trebuie privatizată în doar o săptămână. Cumpărătorul este o companie franceză care plănuieşte să transforme fabrica într-o crescătorie de melci. Doar 300 din cei 3.000 de muncitori îşi vor păstra slujbele. George Petrescu, şeful de sindicat – 30 şi ceva de ani, însurat, cu un copil – trăieşte cu un salariu lunar de 100 de dolari, ca mai toată lumea din acel oraş de provincie. George e un soi de Don Juan provincial. Într-o seară, vede o reclamă la televizor pentru o bancă de spermă care plăteşte câte 50 de dolari pentru fiecare „donaţie”. Atunci îi vine în cap ideea să salveze fabrica şi pe colegii săi. Dacă 1.000 de muncitori tineri şi-ar vinde sperma timp de o săptămână, s-ar putea strânge suficient de mulţi bani ca ei să cumpere fabrica şi să obţină un patent pentru un nou motor. Ar putea reîncepe producţia şi şi-ar păstra slujbele.
Din distribuţie fac parte actorii români Andi Vasluianu, Dorel Vişan, Monica Bîrlădeanu, Andreea Bibiri, Valeria Seciu, Ovidiu Crişan, Ion Grosu, Clara Vodă şi Alina Berzunţeanu şi actorii francezi Jean François Stevenin şi Robinson Stevenin.
Tudor Giurgiu se mai poate lăuda cu o performanţă anul acesta, fiind câştigătorul premiului pentru cel mai bun scurtmetraj acordat, în decembrie, de Academia de Film Europeană, pentru „Superman, Spiderman sau Batman”.
Pe locul al doilea în clasamentul filmelor în funcţie de numărul de spectatori se află comedia romantică semnată de Iura Luncaşu – „Minte-mă frumos”, care a avut 55.700 de spectatori şi încasări de 957.000 de lei. De altfel, „Minte-mă frumos” a fost filmul românesc care a înregistrat cele mai mari încasări în 2012. Proiectat în premieră în a doua jumătate a lunii octombrie, „Minte-mă frumos”, debutul regizorului Iura Luncaşu în lungmetraj de ficţiune, are o distribuţie impresionantă, avându-i ca protagonişti pe Diana Dumitrescu şi Andi Vasluianu. „Minte-mă frumos”, produs de Ducu Ion, relatează o poveste modernă, plină de umor, care a cucerit publicul român în doar câteva zile de la lansare.
„Minte-mă frumos” spune povestea a doi tipi simpatici din Bucureşti, care duc o viaţă cât se poate de neobişnuită. Dani (Andi Vasluianu) este part-time furnizor de servicii IT şi part-time gigolo, iar Toni (Marius Damian) este full-time… hacker, care îşi înşeală partenerul de viaţă – computerul – cu o tipă cunoscută pe internet, Oana (Antoaneta Zaharia). Dana (Diana Dumitrescu) şi Oana, ucenice cofetare şi colege de apartament, sunt cum nu se poate mai diferite. Dana, tipa senzuală, suceşte capetele bărbaţilor oriunde apare, pe când Oana iubeşte foarte mult prăjiturile, de unde şi formele mai rotunjoare. Şi cum era de aşteptat, când discuţiile lungi pe chat nu pot rămâne veşnic virtuale, Toni şi Oana îşi dau întâlnire faţă-n faţă. Dar există o problemă majoră: Toni nu seamănă deloc cu poza de profil, iar Dani ajunge la întâlnire în locul lui. Dar oare la întâlnire se prezintă chiar Oana? Sau fiecare dintre cei patru… minte frumos?
Pe poziţia a treia în topul spectatorilor s-a clasat cel mai premiat film românesc de anul acesta, „După dealuri” de Cristian Mungiu, titlu care se află, de altfel, pe lista scurtă de nouă filme din care vor fi alese nominalizările la Oscarul la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”. Filmul lui Mungiu a adus 55.000 de spectatori în cinematografele româneşti şi a avut încasări de 459.000 de lei.
Lungmetrajul „După dealuri” a fost dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012. Premiului pentru scenariu obţinut de Cristian Mungiu – recompensat cu premiul Palme d’Or în 2007, pentru „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” – i s-a alăturat premiul pentru interpretare feminină, acordat ex-aequo Cristinei Flutur şi Cosminei Stratan.
Inspirat din romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu Bran despre cazul Tanacu, filmul „După dealuri” spune povestea a două fete, Alina (Cristina Flutur) şi Voichiţa (Cosmina Stratan), care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.
„După dealuri” a avut premiera de gală la finalul lunii octombrie. Lungmetrajul a câştigat marele premiu al secţiunii Filmmakers of Tomorrow – FEDEORA la Festivalul Internaţional de la Haifa, trofeu acordat de un juriu desemnat de Federaţia Criticilor de Film din Europa şi Zona Mediteraneană. Totodată, „După dealuri” a fost desemnat cel mai bun film la Festivalul de la Vukovar (Croaţia) şi la Herceg Novi (Muntenegru). Lungmetrajul regizat de Cristian Mungiu a fost nominalizat şi la premiile decernate de Academia de Film Europeană, dar şi la premiile Satellite, acordate în cinematografia independentă din SUA.
Pe locul al patrulea în Top 10 se află „Ho Ho Ho 2: O loterie de familie”, care a avut 42.500 de spectatori şi încasări de 680.000 de lei. „Ho Ho Ho 2 – O Loterie de familie” este produs de Alma Bacula şi regizat de Jesus Del Cerro, iar în centrul acţiunii se regăzeşte Ema (Patricia Posluşnic), o fetiţă sătulă de viaţa fără bucurii din orfelinat şi care, într-o zi, are norocul să găsească un bilet de loterie câştigător. Tocmai când începea să creadă că visele pot deveni realitate, află că biletul poate fi încasat doar în decurs de o săptămână şi doar de un adult. Cum în Ioana (Andreea Marin Bănică) – singurul adult pe care îl cunoaşte – nu poate avea încredere, Ema pleacă să găsească pe cineva din lista de familii pe care se luptă să o ia de la orfelinat. Cu ajutorul bunului său prieten, Cosmin (David Petcu), dar nu numai, Ema va învăţa adevăratul sens al conceptului de „familie”.
Pe poziţia a cincea se regăseşte filmul lui Lucian Georgescu, „Tatăl fantomă”, care a avut 19.755 de spectatori şi încasări de 76.273 de lei. Road-movie nostalgic, „Tatăl fantomă” are un punct de plecare în nuvela „Almost Oriental” a scriitorului şi scenaristului american Barry Gifford („Wild at Heart”, „Lost Highway”, „Perdita Durango”) care, de altfel, are şi o apariţie specială în film.
Filmul spune o dublă poveste de dragoste: pe de o parte, cea dintre profesorul american Robert Traum (Marcel Iureş, într-un rol deopotrivă impresionant şi inedit), reîntors în ţara natală a tatălui şi unchiului său – unul celebru romancier, celalalt gangster din Chicago -, şi Tania (Mihaela Sîrbu, a cărei prestaţie a fost apreciată de Variety drept un „debut formidabil”) şi, pe de alta parte, dragostea pentru cinematograful de altă dată, nomad, popular, naiv şi generos.
Omagiu tandru adus unui unei epoci apuse, „Tatăl fantomă” îmbină stilistic cinema-ul postmodern cu cel clasic, graţie si imaginii semnate Liviu Mărghidan şi coloanei sonore originale compuse de Johannes Malfatti, alternată de hituri clasice precum „Breakfast in America” al trupei Supertramp.
Alături de Marcel Iureş şi Mihaela Sîrbu, în film joacă Valer Delakeza, Mihai Constantin, Mimi Brănescu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Nicodim Ungureanu, Vitalie Bantaş, Marcello Cobzariu şi Mirela Oprişor.
Pe locul cu numărul şase în clasament se regăseşte „S-a furat mireasa” cu 17.967 de spectatori şi încasări de 299.917 de lei. „S-a furat mireasa”, regizat de Jesus del Cerro, este o comedie care îi are în rolurile principale şi pe Adina Galupa („Loverboy”), Constantin Diţă („Las Fierbinţi”) şi Sergiu Costache. Cu un scenariu semnat de Toni Grecu şi Adrian Onciu, distribuţia comediei „S-a furat mireasa” este completată cu măiestrie de Răzvan Vasilescu şi Ion Spadaru.
Filmat în doar 19 zile, atât în Studiourile MediaPro din Buftea, cât şi în diverse locuri din Bucureşti, lungmetrajul „S-a furat mireasa” a avut parte şi de un decor neconvenţional asigurat de scenele realizate în cimitirul Bellu. Cum era de aşteptat, filmarea acestor scene a constituit unul dintre cele mai amuzante momente pentru echipă, deoarece a avut loc chiar noaptea.
Pe poziţia a şaptea în box office-ul de final de an s-a clasat debutul lui Silviu Purcărete în regia de film – „Undeva la Palilula”. Acest film a adus în cinematografe 14.850 de spectatori şi a avut încasări de 106.000 de lei.
Povestea filmului „Undeva la Palilula”, o alegorie a comunismului, se construieşte în jurul lui Serafim (Áron Dimény), un tânăr doctor care primeşte repartiţie pe termen scurt la spitalul din Palilula, ca urmare a decesului precedentului medic pediatru, nea Pantelică. Serafim se adaptează treptat lumii din oraş şi ajunge, într-un final, fără voia lui, să-i aparţină. Din distribuţia filmului fac parte actori români de renume precum Răzvan Vasilescu, George Mihăiţă, Ilie Gheorghe, Ofelia Popii şi Ioana Crăciunescu. Rolul principal este jucat de actorul Teatrului Maghiar din Cluj Áron Dimény, cunoscut publicului cinefil din filmele maghiare „Fateless”, în regia lui Lajos Koltai (ecranizarea romanului omonim de Imre Kertesz), şi „Mansfeld”, de Andor Szilágyi. De asemenea, într-un rol principal apare Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, rămas în memoria multor cinefili pentru interpretarea rolului Nilă din filmul „Moromeţii” de Stere Gulea.
Pe locul cu numărul opt s-a clasat „Ultimul corupt din România” de Sergiu Nicolaescu- film care a avut 13.195 de spectatori şi încasări de 225.816 lei. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar, în acelaşi timp, şi critic”, aşa cum îl descrie regizorul Sergiu Nicolaescu.
De această dată, astfel, mafiotul Titel Pangică (Horaţiu Mălăele) a devenit doctor în ştiinţe şi a donat bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale. El a evoluat de la vânzător de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan), continuă să ajute nevestele disperate să ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanelor. Iubita lor „prin rotaţie”, Monica Lăcustă, interpretată de Cătălina Grama (Jojo), a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Riţiu), pe care l-au aşteptat mai rău ca pe Godot în „Poker”. Marcel – general din serviciile secrete – trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a Bruxellesului: să aresteze un corupt. Şi cine e mai la îndemână pentru asta decât unul dintre prietenii de-o viaţă? Care dintre ei?
Pe locul cu numărul nouă se regăseşte filmul „Şi caii sunt verzi pe pereţi” de Dan Chişu, care a avut 9.000 de spectatori şi 52.300 de lei încasări. Povestea filmului urmează două destine: cel al unui cuplu de tineri, Marius şi Cosmina, care ar fi putut deveni bogaţi, şi cel al lui Tocitu şi Buzila, care, din cauza lipsei lor de cunoştinţe atunci când vine vorba de tehnologia modernă, sunt păcăliţi de un spam primit pe e-mail, intră într-o loterie online falsă şi pierd toate economiile lor.
Pe locul cu numărul zece s-a clasat „Toată lumea din familia noastră” de Radu Jude, cu 6.287 de spectatori şi cu încasări de 26.806 de lei. Pelicula a fost prezentă în secţiunea Forum a Festivalului de Film de la Berlin, la începutul acestui an. Dar premiul cel mare pentru „Toată lumea din familia noastră” a venit în vară, la Festivalul de la Sarajevo, unde filmul a primit trofeul „Inima oraşului Sarajevo”. De asemenea, lungmetrajul lui Radu Jude a primit premiul Bayard d’Or, acordat celui mai bun film francofon, iar Şerban Pavlu a fost desemnat cel mai bun actor de juriul Festivalului Internaţional de Film de la Namur (FIFF), Belgia.
„Toată lumea din familia noastră” tratează cu umor povestea tristă a unui tată şi a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanţă ca-n rai, dar sunt prinşi în iadul relaţiilor de familie de pe pământ. Filmul îi are în rolurile principale pe Şerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu şi Gabriel Spahiu, cu participarea extraordinară a cunoscuţilor actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. „Toată lumea din familia noastră” este cel de-al doilea lungmetraj al lui Radu Jude, după „Cea mai fericită fată din lume”, care a obţinut premiul CICAE la Berlinală în 2009.
Sursa: Mediafax
