Director al ICR Paris: Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/director-al-icr-paris-publicistul-si-editorul-alexandru-dobrescu/

Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a fost numit, joi, în funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris, înlocuind-o astfel din funcţie pe Katia Dănilă. „În vederea consolidării reţelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe […]

Un articol de |20 septembrie 2012

Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a fost numit, joi, în funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris, înlocuind-o astfel din funcţie pe Katia Dănilă.

„În vederea consolidării reţelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe domnul Alexandru Dobrescu, personalitate de prim plan a culturii române actuale, cunoscut publicist şi editor din Iaşi. Una din preocupările majore ale noului director va fi asigurarea participării prestigioase a României ca invitată de onoare la Salon du Livre de la Paris (22 – 25 martie 2013)”.

Alexandru Dobrescu a spus că nu poate enunţa încă ce planuri are pentru următoarea perioadă privind Institutul Cultural Român de la Paris, subliniind că una dintre priorităţile mandatului său va fi aceea de a promova cât mai bine cultura română în Franţa. „Planurile sunt foarte mari şi sper să fiu în stare să le duc la bun sfârşit. Vreau ca, în sfârşit, cultura română, literatura română, artele româneşti, şi cele clasice, şi cele contemporane, să ocupe locul pe care le merită. Mi-e greu însă să spun punctual ce vreau. Trebuie întâi să iau contact cu centrul de la Paris – ceea ce se va întâmpla săptămânile viitoare, cel mai probabil pe 1 (octombrie, n.r.)”, a spus noul director al ICR Paris.

În ceea ce priveşte condiţiile înlocuirii Katiei Dănilă din funcţia de director al ICR din Paris şi numirea lui pe aceeaşi poziţie, Dobrescu menţionează că nu cunoaşte toate aceste detalii. „Nu ştiu şi nu este problema mea. Eu am fost anunţat azi (joi, n.r.), după ce, acum câteva zile, am fost invitat de domnul Andrei Marga la o discuţie. Mai departe, am înţeles că totul depinde de mine sau, cel puţin, aşa am eu impresia. Nu ştiu cum vor fi lucrurile în realitate”, a spus noul director al ICR din Paris.

Despre participarea României la Salonul Internaţional de Carte de la Paris, în perioada 22-25 martie 2013, şi zvonurile care circulau cu privire la sistarea acestui proiect din cauza reducerii bugetului ICR, Dobrescu a declarat: „Acest eveniment este atât de important încât ar fi o prostie şi o pierdere uriaşă să nu participăm la el. Momentul este atât de serios încât, oricât de săraci am fi, nu putem să-l ratăm. Nu avem voie să-l ratăm”.

Referitor la echipa Institutului Cultural Român de la Paris, Alexandru Dobrescu susţine că nu o cunoaşte „absolut deloc”. „Am văzut numele persoanelor care sunt acolo, dar nu le cunosc, pentru că, din punct de vedere publicistic, cultural, nu ştiu să fi făcut ceva care să-mi fi sărit mie în ochi. Vreau să mă documentez la faţa locului şi după aceea să mă pronunţ. Deocamdată sunt din afara centrului cultural român de la Paris”, a mai spus Alexandru Dobrescu.

Katia Dănilă a fost înlocuită în funcţie, au declarat reprezentanţii ICR. Dănilă, în vârstă de 32 de ani, a fost, la numirea ca director al ICR Paris, cel mai tânăr şef al unei filiale a Institutului Cultural Român. Ea a devenit directorul ICR Paris la jumătatea anului 2009.

Până la momentul difuzării acestei ştiri, Andrei Marga nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii despre motivele înlocuirii Katiei Dănilă cu Alexandru Dobrescu.

Alexandru Dobrescu s-a născut pe 5 septembrie 1947, în Botoşani, este căsătorit din 1976 cu Gabriela Dobrescu şi are doi copii. În 2002, a absolvit cu Magna Cum Laude Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, cu teza „Ma­io­rescianismul în cultura română”. A colaborat, în calitate de redactor şi redactor şef, cu publicaţiile Cronica din Iaşi şi Convorbiri literare, a fost director al Editurii Mydo Center, cercetător ştiinţific principal la Fundaţia Academică „Petre Andrei”, director al Muzeului Municipal din Iaşi şi profesor al universităţilor „Petre Andrei” din Iaşi şi „Bacovia” din Bacău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi, în perioada 1969 – 2005, a publicat peste 1.000 de cronici literare, studii, eseuri, ar­ti­cole în majoritatea publicaţiilor culturale importante din România. Este autorul a nouă volume de critică şi istorie literară, apărute între anii 1979-2005, al mai multor ediţii din scriitorii clasici şi traduceri.

Aceasta este cea de-a doua schimbare survenită în ultima săptămână la nivelul filialelor ICR, după ce vineri, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită, miercuri, de scriitoarea Doina Uricariu.

Demisiile Corinei Şuteu şi Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece „de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea naţională a românilor” de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când s-a instalat la şefia instituţiei.

De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.

Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena – cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

 

Sursa: Mediafax

28
/03
/14

Următorul pas al caravenei filmelor documentare, Docuart, are loc sâmbătă, 29 martie, la Casa de Cultură ,,Mihai Ursachi” din Copou, Iași.

28
/03
/14

Pentru a veni în întâmpinarea instituţiilor de învăţământ care derulează, în săptămâna 7-11 aprilie, programul numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” (dedicat activităților extracurriculare și extrașcolare), Opera Comică pentru Copii a programat baletul „Mirandolina” în fiecare zi între 7 şi 11 aprilie.

28
/03
/14

Editura Allfa iniţiază un proiect nou în cadrul colecţiei sale de literatură Strada Ficţiunii: „Lista lui Alex. Ştefănescu“. Proiectul își propune promovarea scriitorilor români contemporani în galeria de onoare a unei colecții cu o vastă panoplie de autori contemporani, proveniți de pe toate continentele lumii.

28
/03
/14

Colegiul Național de Artă „Dinu Lipatti“ din București lansează astăzi, 28 martie, campania „Un pian pentru Lipatti“. Iniţiativa profesorilor luptă cu un paradox: colegiul nu are un pian performant care să facă să strălucească adevărata performanță a tinerilor pianiști.

27
/03
/14

Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă duminică, 13 aprilie, ora 19:00, spectacolul „Asteptandu-l pe Godot” de Samuel Beckett, în regia lui Silviu Purcărete. Luna aprilie aduce pe scena TNRS nu mai puțin de 25 de spectacole, împărțite în 2.335 de minute de teatru.

27
/03
/14

Astăzi, 27 martie, de la ora 17.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti, va avea loc lansarea romanului Apa neagră de Nicolae Stan, apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Invitaţi, alături de autor: Dan Silviu Boerescu şi Nicolae Iliescu.

27
/03
/14

Gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica de marți, 8 aprilie, ora 20.00, de la Cinema Studio, aduce în România, în premieră, Diplomatie, în regia lui Volker Schlöndorff. În închidere, pe 13 aprilie, va fi proiectată superproducția regizată de Feng Xiaogang - supranumit „Spielberg al Chinei”, Back to 1942, cu Adrien Brody și Tim Robbins.

26
/03
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 26 martie (1827) a încetat din viaţă Ludwig van Beethoven? Familia Beethoven a avut şapte copii, însă doar cei trei băieţi au supravieţuit copilăriei, Ludwig fiind cel mai în vârstă. Încă din copilarie, viitorul compozitor îşi dovedeşte pasiunea pentru muzică, sub îndrumarea tatălui său, care la întoarcere de la carciumă sau de la Curte îşi găseşte întotdeauna timp şi pentru Ludwig. Începând cu anul 1801 auzul lui Beethoven slăbeşte într-un ritm îngrijorător. Compozitorul ştie că în curând va surzi definitiv şi încearcă să folosească din plin timpul care i-a mai rămas. Compune cu repeziciunea celui care nu mai are mult de trait, folosind fiecare moment liber, neglijând somnul, mâncarea şi prietenii.

25
/03
/14

Noul său film, (pseudo)documentarul „Al doilea joc“, împinge obsesiile cineastului Corneliu Porumboiu spre o zonă extremă, aproape autodistructivă (judecat prin prisma legăturii cu publicul).