Documentar dedicat lui Norman Manea la Zilele Filmului German
https://www.ziarulmetropolis.ro/documentar-dedicat-lui-norman-manea-la-zilele-filmului-german/

Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio (Bd. Magheru 29) din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani.

Un articol de Liliana Matei|18 octombrie 2015

Proiectat în 2014 la Berlinală, Le beau danger poate fi considerat o întîlnire inedită cu marele scriitor român prin intermediul creaţiei unuia dintre documentariştii cei mai cunoscuţi aparținînd noii generaţii de cineaşti germani.

Programul evenimentelor Zilelor Filmului German, ediţia a X-a, aici.

Norman Manea, născut în 1936, în Bucovina, a fost deportat, împreună cu familia sa, într-un lagăr de concentrare. A supraviețuit captivității, a început să scrie și a emigrat, în 1986, din România în Occident. Astăzi, scrie și predă la New York. Aceste detalii biografice nu apar însă decît tîrziu în film, prioritară fiind activitatea sa literară. În imagini predomină panouri cu fragmente ample din operele lui Norman Manea, ritmul fiind caracterizat de intensele referințe autobiografice. Observațiile scriitorului ca persoană publică sunt adăugate în contextul aparițiilor la tîrguri de carte și seminarii, precum și filmări recente, în locuri importante din viața lui, cum ar fi un cimitir evreiesc din Ucraina.

Astfel, filmul capătă o textură multistratificată, compusă din cuvinte scrise și rostite, filmări pe 16 mm și în format digital, imagini alb-negru și color, precum și colaje de sunet. Accentul cade pe întrebarea cum anume pot fi transmise, în film și literatură, amintirile și experiențele exilului și înstrăinării. Le beau danger a găsit răspunsul în forma sa liberă, de eseu.

Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „wri­ter in residence” la Bard College. De la debutul în 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).

După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 20 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publi­cate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din The New York Times. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur („Nobelul american”). În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei „Literary Lion” al bibliotecii. În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006 Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului.

Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului Nonino. În 2010, guver­nul francez i-a acordat titlul şi medalia de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature. La Editura Polirom, de acelaşi autor au mai apărut : Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012), Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012), Laptele negru (ed. a II-a, 2014) şi Pe contur (ed. a II-a, 2014). În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decer­nat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.

Citiţi şi:
09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).