Emil Brumaru vine la Conferințele TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/emil-brumaru-vine-la-conferintele-tnb/

Duminică, pe 24 septembrie, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Emil Brumaru prezintă conferinţa „Infernul feminin şi îngerii lui Brumaru”.

Un articol de Liliana Matei|16 septembrie 2017

Unul dintre cei mai importanți poeți români, Emil Brumaru, va sosi tocmai de la Iași pentru a le povesti spectatorilor bucureșteni despre un ținut cu totul aparte, loc esențial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit „rezervația naturală de îngeri”. Pentru Brumaru, care și-a semnat adesea scrisorile cu „Îngerul jongler Emil Brumaru“, angelicul are sex, iar îngerii lui sunt, în majoritate, femei frumoase. Îngerii lui Brumaru păcătuiesc într-un infern al erotismului, alcătuind unul dintre cele mai originale universuri ale poeziei române.

Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A. În perioada 1992–2009 a deţinut o rubrică săptămânală în România literară („Cerşetorul de cafea”), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în Ziarul de Iaşi („Gulliver”), Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură („Dumnezeu se uită la noi cu binoclul”, „Crepusculul civil de dimineaţă”, „Diabloguri” – împreună cu Veronica D. Niculescu) etc. A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011).

22
/07
/13

Cei mai cunoscuţi scriitori români contemporani, printre care Andrei Codrescu, Dan Lungu şi Ştefan Agopian, vorbesc despre literatura ca mijloc de supravieţuire şi ca sursă de fericire, în cartea „Ce-a vrut să spună autorul“.