,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc
https://www.ziarulmetropolis.ro/ferma-animalelor-de-george-orwell-in-lectura-lui-victor-rebengiuc/

Humanitas Multimedia vă invită marţi, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiţi audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuţia la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu şi Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

Un articol de Liliana Matei|1 august 2015

Ferma animalelor a fost publicată în 1945, cu patru ani înainte de cealaltă distopie celebră a lui George Orwell, 1984. Este considerată și acum una dintre cele mai importante și mai influente opere literare, o dezvăluire a mecanicii stalinismului, în care se regăsesc reprezentări ale tuturor personajelor cheie: Marx, Stalin, Troțki, Molotov, Zinoviev, țarul Nicolae al II-lea, Hitler, poate chiar Orwell însuși, în pielea măgarului Benjamin.

Animalismul, noua doctrină a Fermei animalelor, pornește de la șapte precepte: oricine merge pe două picioare e dușman, oricine merge pe patru picioare sau are aripi e prieten, niciun animal nu va purta haine, niciun animal nu va dormi într-un pat, niciun animal nu va bea alcool, niciun animal nu va ucide un alt animal, toate animalele sunt egale.

În timp însă, se instalează o nomenclatură sprijinită de un aparat represiv, dominată de dorința de putere, lăcomie și de viciile care aparținuseră altădată vechii ordini a oamenilor. Bazându-se pe încrederea și neștiința celorlalte animale, porcii aflați la putere, și în special Napoleon, corespondentul alegoric al lui Stalin, vor reduce cele șapte precepte la unul singur: egalitatea în care unii sunt mai egali decât ceilalți.

Ferma animalelor a inspirat două adaptări, celebra animație din 1954 și filmul din 1999 în care vocile personajelor sunt interpretate de Patrick Stewart, Peter Ustinov, Julia Louis-Dreyfus sau Ian Holm.

Audiobook-urile Humanitas Multimedia se găsesc în format audio CD în librăriile din București și din țară și mp3 download pe www.libhumanitas.ro.

FOTO: Simion Buia

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.