Fernandel, 45 de ani de la moartea marelui actor francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/fernandel-45-de-ani-de-la-moartea-marelui-actor-francez/

“Un om poate cădea foarte des, dar nu este cu adevărat ratat decât când îşi pune întrebarea cine l-a împins.” – Fernandel. În urmă cu 45 de ani, într-o zi de 26 februarie, se stingea din viaţă unul dintre cei mai mari comici din istoria filmului.

Un articol de Petre Ivan|26 februarie 2016

Părinții lui Fernandel (Fernand Joseph Désiré Constandin, 8 mai 1903 – 26 februarie 1971) făceau parte din lumea artistică, apărând în vodevilurile la modă, acest lucru făcându-l pe viitoruil comic să aibă contact cu scena încă din copilărie.

La vârsta de 12 ani, debuta într-un rol în “Marceau ou les enfants de la révolution de Anicet Bourgeois” la teatrul Chave. Trei ani mai târziu, tatăl său se îmbolnăveşte, iar Fernandel este nevoit să lucreze pentru întreținerea familiei. Va lucra într-o bancă, ulterior într-o fabrică de săpun, iar în timpul rămas apare în diverse ipostaze de cântăreț ori cabaretist în cafenele sau pe scenele teatrelor, dar şi în spectacole de revistă și în operete.

Devine în scurt timp un comic celebru și vedeta cea mai populară a cinematografiei franceze, jucând în peste o sută de filme.

Dacă am creat un stil, un fel de cinema, n-am făcut-o intenţionat. – Fernandel

Pseudonimul Fernandel, cu care se va identifica până la finele vieții, i se datorează modului în care soacra sa exclama când acesta venea să o viziteze pe fiica sa, “Voila le Fernand d’elle!” (în pronunția franceză Fernandel).

Succesele cinematografice nu l-au împiedicat să aibă și o carieră de cântăreț, apărând în numeroase comedii muzicale, multe dintre ele transformate ulterior în filme.


În 1963, Fernandel a făcut un parteneriat cu un alt simbol al cinematografiei franceze, Jean Gabin, formând compania de producție de film Gaffer.

În anii ’60, cariera sa a înregistrat un declin, iar filmele din această perioadă nu au mai avut același impact, primind o serie de critici.

Dacă ai nepoţi, nu înseamnă neapărat că eşti bătrân. Dar înseamnă inevitabil că eşti însurat cu o bunică. – Fernandel

Suferind de cancer, a fost obligat ca la vârsta de 66 de ani să se retragă din cinematografie. A murit la 26 februarie 1971, la Paris.

Foto: Fernandel – cinemagia

06
/02
/17

Cineastul Damien Chazelle a fost recompensat cu marea distincție acordată la cea de-a 69-a ediție anuală a premiilor Sindicatului Regizorilor Americani - The Directors Guild of America (DGA Awards) pentru comedia muzicală romantică "La La Land". Premiul obținut de regizorul filmului "La La Land" consolidează poziția de favorită la Oscar a peliculei din distribuția căreia fac parte Ryan Gosling și Emma Stone.

03
/02
/17

Ajuns la a patra ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficțiune, documentar sau animație. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din țările cu minorități tradiționale în regiunea Banatului. Selecționerul Competiției este criticul de film Ionuț Mareș.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.

02
/02
/17

„Belgica”, filmul care are toate șansele să te teleporteze din sala de cinema direct în club pe ritmuri originale de Soulwax, va intra pe marile ecrane din România pe 17 februarie, distribuit de Transilvania Film.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

28
/01
/17

Trei regizori - Gabriel Achim, Ruxandra Ghiţescu şi Andreea Păduraru. Trei poveşti speciale. Trei scurtmetraje româneşti simpatice - "Carne de iepure", "Nina" şi "Bricostory", disponibile pe platforma gratuită Cinepub.

28
/01
/17

Peste 150 de persoane au vizionat, în avanpremieră, la Cinema City din AFI Palace Cotroceni, filmul „Fondatorul”. Acesta prezintă povestea reală a originalului antreprenor american Ray Kroc – un agent de vânzări care a transformat McDonald’s-ul într-un imperiu global şi un brand cunoscut de toată lumea.

26
/01
/17

INTERVIU „Cred că experimentul este obligatoriu pentru un artist”, afirmă regizorul Adrian Sitaru. Despre noul său lungmetraj „Fixeur”, acum în cinematografe, spune că, „fiind un film despre jurnalism şi jurnalişti, am încercat să reproducem şi să amestecăm stilistica de reportaj TV de calitate în cea de cinema clasic”.