George Șovu, pe ultimul drum
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-sovu-pe-ultimul-drum/

„Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!” – George Șovu. Apreciatul romancier şi scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme ‘Liceenii’.

Un articol de Petre Ivan|1 septembrie 2016

Născut pe 30 ianuarie 1931, în comuna Țițești, județul Argeș, George Nicolae Șovu a fost romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar și autor de manuale de limbă și literatură română.

Succesul seriei de filme Liceenii se datorează în mare parte implicării lui George Șovu ca scenarist; deși numele filmelor nu indică o succesiune anume, personajele și împrejurările alese – viața de liceu – determină o asemenea unitate.

Un „exercițiu pregătitor” pentru seria Liceenilor, unde își fac debutul câteva dintre personajele impuse mai târziu, a fost Declarație de dragoste (1985), în regia aceluiași Nicolae Corjos.

În schimb, seria demarată în 1987 cu filmul eponim (Liceenii), s-a continuat prin Extemporal la dirigenție (lansat în același an, 1987) și Liceenii Rock’N’Roll, lansat în 1992.

Scenariul celui din urmă se depărtează ca abordare de primele filme, colaborând cu regia și imaginea pentru a crea un produs emancipat, liber de constrângerile aduse filmului înainte de 1989. Astfel, scenariul pentru Liceenii Rock’N’Roll descrie unele dintre primele scene de dragoste cu nuditate explicită întâlnite în filmul românesc post-decembrist.

O abordare cu atât mai diferită este cea din Liceenii în alertă, realizat în 1993 sub regia lui Mircea Plângău, conceput ca film polițist cu nelipsitele accente comice. Scenariul imaginează peripețiile foștilor colegi de liceu, ajunși la vârsta adultă.

(sursa: wikipedia)

Foto: George Șovu , Liceeni – facebook

22
/07
/13

Cei mai cunoscuţi scriitori români contemporani, printre care Andrei Codrescu, Dan Lungu şi Ştefan Agopian, vorbesc despre literatura ca mijloc de supravieţuire şi ca sursă de fericire, în cartea „Ce-a vrut să spună autorul“.